Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.

În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.

Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.

Guvernul a adoptat vineri o ordonanță pentru modificarea OUG nr. 70/2022 privind prevenirea neregulilor și a dublei finanțări în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), actul normativ introducând noi mecanisme de control și sancțiuni menite să întărească lupta împotriva fraudei.

Potrivit noilor reglementări, autoritățile pot aplica reduceri procentuale și corecții financiare proporționale cu gravitatea abaterilor constatate în derularea proiectelor finanțate din fonduri PNRR.
Ordonanța stabilește cuantumul corecțiilor pentru contractele de furnizare de produse, prestare de servicii sau execuție de lucrări finanțate din PNRR, încheiate de beneficiari privați care nu au obligația respectării legislației achizițiilor publice. În aceste situații, corecțiile financiare se aplică asupra sumelor solicitate la plată sau deja plătite și pot varia între 5.000 și 15.000 de lei, în funcție de gravitatea neregulilor.

Sumele astfel stabilite vor fi recuperate din conturile bugetare aferente fondurilor europene.
Totodată, structurile de control au obligația de a raporta imediat orice suspiciune de fraudă sau conflict de interese către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO). Neregulile grave vor fi raportate Comisiei Europene prin platforma AFIS-IMS.

După intrarea în vigoare a ordonanței, autoritățile competente au la dispoziție un termen de 10 zile lucrătoare pentru modificarea procedurilor de management și control. Dosarele de constatare aflate deja în curs vor fi soluționate conform legislației în vigoare la data inițierii acestora.
Prin aceste măsuri, Guvernul susține că România își consolidează cadrul de prevenire și control al fraudelor și urmărește asigurarea utilizării corecte și eficiente a fondurilor europene din PNRR, în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.

Fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea va executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins, miercuri, cererea de recurs în casaţie, o cale extraordinară de atac prin care aceasta a încercat să obţină anularea condamnării definitive.

Sorina Pintea se află deja în detenţie, fiind încarcerată în Penitenciarul Gherla din luna iunie 2025, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită.

Fosta ministră a fost trimisă în judecată de DNA în aprilie 2020, pentru fapte de corupţie comise în perioada în care era manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, judeţul Maramureş.

Concret, procurorii anticorupţie au susţinut că, în intervalul noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, două sume de bani: 10.000 de euro şi 120.000 de lei. Banii reprezentau un comision de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică. Contractul viza proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică – precum şi a unor spaţii adiacente din cadrul spitalului din Baia Mare.

Compania Națională de Investiții Rutiere a primit opt oferte pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii”, Târgu Neamț–Iași–Ungheni, care include și un segment de cinci kilometri în Republica Moldova.

Tronsonul are o lungime de 15,5 kilometri și un cost estimat de 4,7 miliarde de lei, finanțat prin Programul Security Action for Europe – SAFE. Pe traseu vor fi construite 14 poduri și pasaje, două tunele – cel mai lung de 1.760 de metri – și două noduri rutiere, inclusiv legături cu Aeroportul și Spitalul Regional Iași.

Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. CNIR va acorda punctaj suplimentar constructorului care finalizează în 18 luni segmentul de 2,77 km dintre nodul Golăiești și Podul peste Prut.

A început implementarea proiectului de modernizare și extindere a infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a emis ordinul de începere a etapei de proiectare, marcând intrarea investiției în faza de implementare, a anunțat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Proiectarea a demarat la data de 24 ianuarie 2026 și va avea o durată de opt luni, urmând să fie finalizată în septembrie anul viitor.
Investiția are o valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, TVA inclus, și este finanțată prin Programul Transport 2021–2027, cu fonduri europene, cofinanțare de la bugetul de stat și cheltuieli neeligibile.

Proiectul prevede modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.

Potrivit ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, investiția va contribui la alinierea Portului Constanța la directivele europene în domeniul apei și apelor uzate și va consolida rolul acestuia de hub logistic strategic la Marea Neagră.

Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la S.C. Liberty Galați S.A. și S.C. Liberty Tubular Products Galați S.A. a analizat propunerile de modificare a Planului de reorganizare a combinatului siderurgic, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Victoria, cu participarea prim-ministrului Ilie Bolojan.

Reprezentanții ANAF și Exim Banca Românească au prezentat pozițiile celor două instituții, arătând că vor accepta Planul de reorganizare doar în condițiile în care administratorii concordatari își vor exprima acordul față de modificările propuse, în vederea conservării șanselor de recuperare a creanțelor și protejării interesului statului român. Termenul-limită pentru finalizarea negocierilor este 26 ianuarie 2026, cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile.
Potrivit comunicatului, aprobarea Planului de reorganizare într-o variantă agreată va permite demararea etapei următoare, respectiv organizarea unei licitații internaționale pentru vânzarea activelor combinatului siderurgic, în condițiile și la prețul stabilite prin Planul de restructurare. Procedura este estimată să se desfășoare pe o perioadă de aproximativ șase luni.

De asemenea, Comitetul interministerial a analizat posibilitățile de operaționalizare a unor resurse ale combinatului, pentru a permite plata parțială a salariilor și a utilităților strict necesare menținerii funcționalității, precum și asigurarea pazei.
La reuniune au participat vicepremierul Marian Neacșu, coordonator al comitetului, vicepremierul Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, secretarul general al Guvernului Ștefan-Radu Oprea, precum și reprezentanți ai ANAF, Exim Banca Românească și ai ministerelor și instituțiilor membre ale comitetului.
Comitetul interministerial a fost constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 453, publicată în Monitorul Oficial la 18 septembrie 2025, în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă societățile Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați.

Lucrările la Tunelul Margina-Holdea, parte din Autostrada A1 Lugoj–Deva, au atins un stadiu fizic de 52%, iar finalizarea acestei secțiuni va permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a precizat că secțiunea de 9,13 km este construită de asocierea UMB-EuroAsfalt (români și bosniaci) și că obiectivul este finalizarea lucrărilor în cursul acestui an.

Tunelul 1, cu galerii de 415 m și 367,5 m, a fost străpuns, iar lucrările de torcretare și fundațiile la bolta întoarsă au fost finalizate. În prezent, se montează hidroizolația și drenurile laterale, iar galerii se cămășuiesc.
Tunelul 2, pe sensul Nădlac–Sibiu, are excavați 660 m din totalul de 1.985 m, iar pe sensul Sibiu–Nădlac, 796 m din 1.825 m. Lucrările se desfășoară simultan din șase puncte pentru a maximiza randamentul.
În șantier sunt mobilizați 554 de muncitori și operatori, cu 203 utilaje și echipamente specializate. Proiectul, în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin PNRR.

Europarlamentarul Victor Negrescu a lansat un avertisment la Parlamentul European, subliniind că anul 2026 riscă să fie un moment decisiv în politica internațională și că România trebuie să fie prezentă și influentă în procesul decizional european.
Negrescu a făcut declarațiile în cadrul evenimentului „10 lucruri de urmărit în 2026”, organizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

El a atras atenția că securitatea nu mai este o teorie, iar războiul de la granițele Uniunii Europene, atacurile hibride și campaniile de dezinformare cer decizii ferme, în special pentru România, aflată pe flancul estic al UE. „Aceasta înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a mai evidențiat că democrația și statul social sunt sub presiune și a pledat pentru o Europă care să apere regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială.
De asemenea, 2026 va fi crucial și pentru economia și bugetul european post-2027, miza României fiind investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor. „România trebuie să fie prezentă și influentă la masa deciziilor europene, conștientă că fiecare poziție îi poate influența destinul”, a subliniat Victor Negrescu.

Craiova a rămas marţi seara fără încălzire timp de aproximativ 30 de ore din cauza unei avarii la instalaţiile energetice, anunţă Electrocentrale Craiova S.A., producătorul de agent termic al municipiului.

Potrivit companiei, avaria a redus parametrii de furnizare a agentului termic, iar reluarea funcționării la parametrii normali este programată pentru 22 ianuarie 2026, la ora 00:00. Electrocentrale Craiova avertizează că, din cauza dimensiunii rețelei primare și a distanței dintre centrale și punctele termice, cartierele mai îndepărtate ar putea primi căldura la temperaturi normale mai târziu.

Aceasta este a șasea întrerupere majoră a furnizării căldurii în acest an, fiecare depășind 24 de ore, ceea ce a creat disconfort semnificativ locuitorilor în plină iarnă.

Primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a afirmat într-o conferință de presă că refuzul premierului Ilie Bolojan de a aloca 350 de milioane de lei pentru reparațiile grupurilor energetice a dus la cedarea rețelei, afectând atât locuitorii, cât și compania Ford, care primește energie termică primară de la aceeași centrală.

La întâlnire au participat și președinți de asociații de proprietari, care au cerut Guvernului alocarea a 50 de milioane de lei pentru Electrocentrale Craiova. Primarul a subliniat că Primăria Craiova nu poate investi într-o societate care nu îi aparține: „Această centrală aparține Guvernului României și nu Primăriei. Reparațiile pot fi făcute doar de Guvern. Ministrul Energiei a solicitat anterior 350 de milioane de lei pentru reparații la grupurile energetice, achiziția a trei CAF-uri de rezervă și plata unei părți din datoriile societății. Domnul Ilie Bolojan a considerat că această investiție nu este importantă, deși centrală furnizează anual 100 de Megawați și asigură energia pentru Ford, al doilea producător auto și plătitor de taxe din România.”

Olguţa Vasilescu a mai precizat că, din cauza lipsei fondurilor, pentru prima dată în ultimii 30 de ani nu s-au realizat reparații la Electrocentrale Craiova, ceea ce a dus la întreruperile repetate ale furnizării agentului termic.

Secția de Urologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați a fost dotată cu o linie de laparoscopie – endourologie 3D 4K, un sistem de ultimă generație destinat intervențiilor chirurgicale minim invazive, a anunțat Consiliul Județean Galați.

Echipamentele, în valoare de peste 1,2 milioane de lei, vor fi utilizate în intervenții chirurgicale complexe pentru tratarea mai multor tipuri de cancer urologic, printre care cancerul de prostată, rinichi și vezică urinară.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, investiția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a sistemului medical județean. „Asigurarea celor mai bune condiții pentru tratarea bolilor oncologice este o prioritate pentru noi. Acest set de echipamente este parte a unui proiect de aproximativ 25 de milioane de lei, derulat prin Programul Sănătate, prin care Spitalul Județean a fost dotat cu aparatură de ultimă generație, pentru a dezvolta la Galați un centru regional de excelență în tratarea cancerului”, a declarat acesta.

Noua linie de laparoscopie 3D 4K oferă imagini tridimensionale de înaltă definiție, care permit medicilor o precizie sporită în timpul intervențiilor. Utilizarea tehnologiei avansate contribuie la îndepărtarea mai eficientă a tumorilor, protejarea țesuturilor sănătoase și la reducerea traumatismelor operatorii, cu beneficii directe asupra siguranței pacienților și a timpului de recuperare.
„Toate aceste investiții înseamnă servicii medicale mai bune, viață și speranță. Iar speranța este primul pas spre vindecare”, a mai subliniat Costel Fotea.