Consiliul Județean Galați a finalizat modernizarea atelierului de practică pentru specializarea Alimentație publică din cadrul Școlii Profesionale Speciale „Emil Gârleanu” Galați și al structurii „P.P. Neveanu”, investiție destinată sprijinirii elevilor cu nevoi educaționale speciale.

Potrivit reprezentanților CJ Galați, aproximativ 50 de elevi vor beneficia de dotări moderne, adaptate capacităților lor, care le vor permite să învețe o meserie într-un mediu sigur și accesibil. Atelierul a fost echipat cu mobilier adaptat, echipamente profesionale de gătit, aparatură electrică și ustensile specifice activităților de practică.

„Investim în educația copiilor cu nevoi speciale și în șansele lor de integrare profesională”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Investiția face parte din proiectul „Dotare școli speciale și unități conexe în județul Galați”, cu o valoare totală de aproximativ 2,8 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul vizează modernizarea infrastructurii educaționale și crearea unor condiții adaptate pentru formarea profesională a elevilor din învățământul special.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați precizează că astfel de investiții vor continua, în cadrul programelor dedicate susținerii educației incluzive și orientate spre integrarea pe piața muncii.

Grădina Botanică din Galați va beneficia de una dintre cele mai spectaculoase sere tropicale din România, după ce pe șantierul Palmariului a fost livrat și montat liftul panoramic destinat vizitatorilor, au anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Ascensorul va permite accesul până la cel mai înalt punct de observație din interiorul serei, situat la aproximativ 20 de metri înălțime, de unde vor putea fi admirate coroanele palmierilor tropicali.
În paralel cu montarea liftului, au început lucrările de amenajare a alveolelor pentru aclimatizarea plantelor exotice, precum și pregătirea structurii viitoarei pardoseli din sticlă, care va permite observarea detaliată a exponatelor vegetale.

Noua seră tropicală va avea o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați și va găzdui sute de specii de plante exotice. Proiectul include spații didactice și expoziționale, terase cu puncte de belvedere, precum și facilități moderne pentru vizitatori.
Finalizarea investiției este menită să transforme Grădina Botanică într-un important punct de atracție educațională și turistică, a precizat Costel Fotea.

Ministerul Finanțelor a demarat la începutul acestui an un amplu pachet de măsuri „pro-business”, menit să asigure lichiditatea companiilor și stabilitatea economică, prin plăți masive către mediul privat, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit oficialului, statul își onorează obligațiile financiare față de companii prin decontări consistente în sistemul de sănătate, plata bonificațiilor pentru firmele care și-au achitat la timp taxele și accelerarea rambursărilor de TVA.

„Respectarea obligațiilor statului față de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate și credibilitate, ci și o regulă de bună-credință și predictibilitate în relația cu economia reală”, a declarat Nazare.
Ministrul a subliniat că economia României a demonstrat reziliență în contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut, chiar dacă ritmul de creștere a fost unul modest. El a pus această stabilitate pe seama antreprenorilor și a companiilor care și-au respectat obligațiile fiscale.

„Economia reală, românii și antreprenorii corecți au susținut funcționarea statului și nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor și impozitelor”, a spus ministrul Finanțelor.
În acest context, Alexandru Nazare a arătat că una dintre prioritățile mandatului său este achitarea la zi a tuturor restanțelor către mediul privat, astfel încât statul să intre în anul 2026 cu obligațiile onorate integral.
Printre plățile recente, ministrul a menționat alocarea a aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna decembrie, pentru acoperirea costurilor cu medicamentele, serviciile medicale furnizate de spitale și decontarea concediilor medicale. Aceste fonduri permit firmelor care au avansat cheltuielile să își recupereze sumele, contribuind la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.

De asemenea, Ministerul Finanțelor a început plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care și-au achitat la timp obligațiile fiscale. Peste 150.000 de firme beneficiază de aceste bonificații, valoarea totală a sumelor ridicându-se la peste 160 de milioane de lei.
Totodată, procesul de rambursare a TVA a fost accelerat, pentru a lăsa mai mult capital la dispoziția antreprenorilor și pentru a stimula investițiile.
Nazare a mai amintit că, la finalul anului trecut, au fost alocate 12 miliarde de lei pentru stingerea obligațiilor statului și a reiterat intenția Guvernului de a elimina taxa pe construcții speciale și de a reduce treptat impozitul minim pe cifra de afaceri.
„Adoptarea acestui cumul de măsuri pro-business reprezintă o premieră în ultimii ani, iar efortul bugetar de achitare a datoriilor este fără precedent”, a concluzionat ministrul Finanțelor, precizând că statul trebuie să devină un partener corect și predictibil pentru mediul de afaceri.

Aeronava militară C-27J Spartan poate ateriza în condiții meteorologice dificile, însă nu atunci când la bord se află președintele României, a declarat joi ministrul Apărării, Radu Miruță, explicând motivele pentru care șeful statului, Nicușor Dan, a rămas blocat aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo.

Ministrul a precizat, într-o conferință de presă, că avionul nu a decolat marți seara de la București spre Paris deoarece prognoza meteo indica valori sub limitele de siguranță admise pentru acest tip de aeronavă, în special în cazul unui zbor prezidențial.
Potrivit lui Miruță, aeronava Spartan nu poate ateriza dacă plafonul de nori este sub 60 de metri și vizibilitatea scade sub 600 de metri. Deși avionul este configurat pentru misiuni militare și poate opera în condiții mai dificile decât cele civile, aceste proceduri nu se aplică atunci când la bord se află președintele României.

„Este un aparat de zbor militar care poate ateriza în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, dar nu se întâmplă acest lucru cu președintele la bord”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruță a explicat și motivul pentru care aeronava nu a putut decola miercuri dimineața din Paris. Deși avionul era pregătit și nu avea nicio problemă tehnică, condițiile de pe aeroport – ninsorile abundente, necesitatea degivrării și capacitatea limitată de curățare a pistei – nu au permis rulajul și decolarea.

Ministrul a mai arătat că avionul Spartan nu dispune de dotări care să permită aterizarea la plafon zero și vizibilitate zero, așa cum este cazul unor aeronave comerciale sau specializate. „Avionul Spartan nu are aceste caracteristici tehnice”, a spus Miruță.
În acest context, ministrul Apărării a afirmat că este necesar ca Administrația Prezidențială să dispună de o aeronavă adecvată pentru astfel de situații. El a precizat că premierul și ministrul Finanțelor vor analiza, în perioada următoare, disponibilitatea bugetară pentru achiziția unui avion destinat transportului prezidențial.

Aeronava C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan a decolat miercuri în jurul orei 16.00 de la Paris și a aterizat la București în jurul orei 20.00, după ce delegația prezidențială a fost blocată aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Proiectul de buget al Camerei Deputaților pentru anul 2026 prevede credite de angajament de 989,9 milioane de lei și credite bugetare de 634,6 milioane de lei, finanțate de la bugetul de stat, potrivit documentelor oficiale.

Din totalul creditelor bugetare, 632,37 milioane de lei sunt alocate activității proprii a Camerei Deputaților, iar 2,246 milioane de lei merg către Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție aflată în subordinea forului legislativ.

Cheltuielile de personal se ridică la 405,959 milioane de lei, acoperind plata indemnizațiilor demnitarilor, salariile personalului, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță și cheltuielile aferente deplasărilor interne și externe. Pentru salariații Institutului Român pentru Drepturile Omului sunt prevăzute 1,635 milioane de lei.
Pentru bunuri și servicii, Camera Deputaților a alocat 101,749 milioane de lei, destinați funcționării sediului, activității legislative, cheltuielilor de protocol, deplasărilor și reparațiilor curente. Din această sumă, 570 mii de lei revin Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La capitolul „Alte transferuri” sunt prevăzuți 185 mii de lei pentru contribuțiile către organisme internaționale, iar pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt alocate 707 mii de lei, pentru proiectul „Dialog Social transparent, deschis și participativ”.
Bugetul include și 3,209 milioane de lei la capitolul „Alte cheltuieli”, destinat plății contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate și indemnizațiilor pentru stagiarii aflați în internship.

Pentru investiții și reparații capitale, sunt prevăzute 428,092 milioane de lei credite de angajament și 72,807 milioane de lei credite bugetare, fonduri care vor fi folosite pentru creșterea eficienței energetice a Palatului Parlamentului, modernizarea sistemelor tehnice și achiziția de licențe software.
Camera Deputaților estimează pentru 2026 venituri proprii de 13,5 milioane de lei și cheltuieli de 28,154 milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită din disponibilul anului precedent. Proiectul de buget urmează să fie supus aprobării plenului Camerei Deputaților, conform Regulamentului forului legislativ.

Interesul pentru fondurile europene alocate prin Programul pentru Tranziție Justă este foarte ridicat în județul Galați, unde valoarea proiectelor depuse este de peste două ori mai mare decât bugetul alocat, potrivit datelor prezentate de autoritățile județene.
Până la începutul lunii decembrie, 166 de companii din județul Galați au depus cereri de finanțare prin componenta „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”.

Valoarea totală a sumelor solicitate ajunge la 41,7 milioane de euro, în condițiile în care bugetul alocat pentru județ este de 22,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 185,65% din alocarea disponibilă.

„Este un interes foarte mare. Estimăm că vor fi create aproximativ 350 de locuri de muncă în cadrul proiectelor depuse. Șase proiecte sunt selectate pentru acordarea finanțării, iar acestea se află în prezent în evaluare tehnică și financiară”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Un interes ridicat se înregistrează și pentru o altă linie de finanțare din cadrul Programului pentru Tranziție Justă. Astfel, 56 de companii gălățene au fost deja acceptate într-un program cu un buget total de 84,6 milioane de euro.
Valoarea cumulată a proiectelor din județul Galați se ridică la 177,5 milioane de euro, sumă care include finanțarea europeană, contribuția de la bugetul de stat și aportul beneficiarilor. Potrivit autorităților, proiectele urmează să fie finalizate până în aprilie 2027 și vor duce la crearea a 859 de locuri de muncă.

Lucrările de refacere a Planșeului Unirii au ajuns într-o etapă importantă, a anunțat luni primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță.

Anunțul a fost făcut pe Facebook, unde edilul a precizat că proiectul vizează rezolvarea unei probleme structurale majore a Bucureștiului. „Refacerea din temelii a Planșeului Unirii nu înseamnă doar reconstruirea unei simple plăci de beton, ci punerea în siguranță a centrului Capitalei, una dintre cele mai complexe zone ale orașului”, a transmis Băluță.

Potrivit primarului, lucrările continuă și pe parcursul iernii, fiind active trei dintre cele patru etape ale proiectului. În prezent, se desfășoară demolarea planșeului existent, execuția piloților de fundare și realizarea grinzii de coronament.
În ceea ce privește noul planșeu, constructorii au finalizat două tronsoane, iar în alte zone sunt în curs lucrări de armare, astfel încât, la începutul anului viitor, să poată fi realizate noi turnări de beton, a mai precizat Daniel Băluță.

Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională proiectul Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea altor acte normative.

Potrivit instituției, propunerile, sugestiile și opiniile privind proiectul de act normativ pot fi transmise la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Proiectul, cunoscut sub denumirea de „ordonanța trenuleț”, este însoțit de nota de fundamentare și este disponibil pentru consultare publică pe site-ul ministerului.

Documentul clarifică măsurile convenite în cadrul coaliției, printre care se numără creșterea salariului minim de la jumătatea anului și reducerea impozitului IMCA aplicat cifrei de afaceri.
De asemenea, ordonanța prevede reducerea cu 10% a fondurilor alocate partidelor politice și a sumelor destinate parlamentarilor în anul 2026. Totodată, salariile din sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
În cazul companiilor de stat, actul normativ stabilește obligația prezentării, până la finalul primului trimestru, a unor planuri de eficientizare, în timp ce creșterea cheltuielilor salariale este plafonată.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat finalizarea intervențiilor de urgență din satul Podoleni, comuna Barcea, unde mai multe gospodării au fost protejate de riscul inundațiilor, iar circulația rutieră pe DJ 252 a fost reluată în condiții normale.

Potrivit acestuia, timp de cinci zile s-a intervenit în regim de urgență pe drumul județean 252, zona fiind afectată de cantități mari de apă provenite din precipitații și din acumulările din amonte, care puneau în pericol locuințele și siguranța oamenilor.

Lucrările au inclus construirea, într-un timp record, a unui pod transversal care permite scurgerea controlată a apei către un canal de desecare, eliminând astfel riscul producerii inundațiilor. Odată cu finalizarea acestei etape, traficul rutier a fost redeschis.

În prezent, se desfășoară ultimele lucrări de amenajare a albiei, urmând ca, în funcție de condițiile meteo, să fie turnat și stratul de asfalt.

„Ne-am respectat promisiunea. DJ 252 este din nou sigur, iar gospodăriile din satul Podoleni nu mai sunt amenințate de viituri”, a declarat Costel Fotea.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a decis ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să preia coordonarea filialei PNL București, în urma unei propuneri formulate de președintele partidului, Ilie Bolojan. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a partidului la nivelul Capitalei.

Potrivit unui comunicat transmis după ședința BPN, Ciprian Ciucu va avea ca principală atribuție evaluarea activității organizațiilor liberale din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Analiza urmează să fie realizată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar concluziile vor sta la baza unor măsuri menite să îmbunătățească funcționarea filialelor de sector.

În plus, primarul ales al Bucureștiului va coordona grupul consilierilor generali ai PNL din Consiliul General al Municipiului București. Totodată, acesta a primit mandat politic din partea conducerii partidului pentru a negocia, la nivelul Capitalei, cu celelalte formațiuni politice reprezentate în administrația locală.

Deciziile adoptate de Biroul Politic Național vin într-un context în care PNL își propune o consolidare a poziției politice în București și o eficientizare a activității organizațiilor locale, în perspectiva următoarelor cicluri electorale.