Ceremonia de semnare a contractului de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență a unei noi construcții a Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne Prof. dr. Dimitrie Gerota s-a desfășurat la sediul Guvernului.

La ceremonie a participat și prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Este o investiție de peste 1,4 miliarde de lei, finanțarea este în mare parte din PNRR. Va fi unul dintre cele mai moderne spitale din România (...) acest lucru va porni din februarie, sperăm ca și constructorii să facă față acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Și ministrul Sănătății a fost la ceremonie.

„Cred că acest proiect, cel mai mare finanțat din PNRR în ceea ce privește spitalele, se va termina la timp”, a spus și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
MAI anunță că „obiectivul general al proiectului îl constituie construirea sediului nou pentru Spitalul de Urgență al MAI Prof. Dr. Dimitrie Gerota la standardele actuale de calitate și în acord cu cele mai bune practici internaționale, în scopul oferirii de servicii de îngrijiri medicale integrate, având în vedere următoarele premise: asigurarea accesului personalului MAI, a locuitorilor municipiului București, precum și a altor persoane, care se prezintă la sediul acestuia pentru servicii de sănătate de calitate”.

Bugetul proiectului va fi de aproximativ 1,4 miliarde lei și va fi asigurat prin PNRR.
Noul sediul al Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne Prof. dr. Dimitrie Gerota se va încadra în performanțele energetice menționate pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero.
Sediul Spitalului de Urgență Prof. dr. Dimitrie Gerota va fi dotat cu 400 de paturi în secțiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi, 50 de paturi pentru anestezie și terapie intensivă. Totodată, spitalul va fi prevăzut cu 15 cabinete și 5 săli de tratament.
Noul sediu al spitalului va fi dotat cu un sistem integrat de management al clădirii, care va permite controlul și monitorizarea tuturor subsistemelor din componența clădirii, inclusiv subsistemul electric, subsistemul de gaze medicale, subsistemul voce-date, subsistemul de securitate și control acces, subsistemul de detecție, alarmare și stingere incendii, etc.
De asemenea, sistemul informatic medical din noul spital este un sistem ce asigură trasabilitatea actului medical, a resurselor spitalului și a pacientului. Informațiile sunt actualizate continuu și devin disponibile la toate nivelurile imediat ce sunt introduse în sistem. Sistemul asigură monitorizarea în timp real a factorilor determinanți ai siguranței actului medical, cu generarea de rapoarte de trasabilitate a actului medical și a materialelor sanitare folosite.
Totodată, în vederea respectării NZEB (nearly Zero-Energy Building – Clădire cu consum de Energie aproape Zero) pentru clădiri cu consum de energie aproape de zero, pentru încălzire, clădirea va utiliza apa termală ce va fi extrasă din două puțuri executate la aproximativ 3000 m, construcția fiind amplasată pe unul dintre cele mai mari bazine de apă termală din România, iar structura funcțională propusă, realizată pe centre medicale, permite o flexibilitate mare, asigurând utilizarea la maximum a capacităților tehnice și a resurselor umane, precum și circuite corecte din punct de vedere epidemiologic.
Amplasarea geografică a sediului noului spital este strategică, în zona de Nord a capitalei, în apropierea celor două aeroporturi internaționale, Henry Coandă Otopeni și Aurel Vlaicu Băneasa, asigurând servicii medicale de urgență într-una din cele mai aglomerate zone de intrare/ieșire din București, unde nu există la acest moment un spital de urgență.

Ministerul Afacerilor Interne anunță că s-a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen.

Este vorba despre extinderea care vizează frontierele aeriene și maritime din România și Bulgaria.

„În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024”, a transmis MAI.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că din martie românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Anul viitor ar putea fi încheiate și negocierile privind frontierele terestre.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat ultimele scandaluri din Parlament provocate de opoziție. Dacă scandalul este prețul pe care a trebuit să-l plătesc eu, ca premier, îmi asum, sarcina mea este să mă asigur că banii din buget ajung acolo unde e nevoie, a explicat Ciolacu.

Declarația a fost făcută după aprobarea bugetului pentru anul viitor.

„Mă bucur că avem bugetul pe 2024 votat de Parlament cu aproape 300 de voturi, deoarece de acest buget depind veniturile a peste 12 milioane de români, venituri care cresc anul viitor. Dacă scandalul din Parlament este prețul pe care a trebuit să-l plătesc eu, ca premier, pentru ca pensionarii să-și primească la timp pensiile indexate, îmi asum această problemă fără nicio ezitare”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a susținut că obiectivul său este să se asigure că „în 2024 banii din buget ajung acolo unde este nevoie”.
„Acest buget oferă garanția că vom continua în același timp șantierele de autostrăzi, că putem pălăti mai bine dascălii, că vom avea medicamente și servicii medicale mai bune”, a precizat Ciolacu.
Reprezentanții AUR au făcut scandal în Parlament și, printre altele, l-au împiedicat pe premier să vorbească în plen.

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut președintelui interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, „să ia măsuri rapide” pentru respingerea inițiativelor UDMR care vizează autonomia Ținutului Secuiesc.

„Am propus președintelui Camerei Deputaților să ia măsuri rapide astfel încât inițiativele toxice ale unor afiliați ai grupului UDMR să fie respinse de urgență la nivel legislativ. Astfel de propuneri legislative izolate care vizează autonomia Ținutului Secuiesc sau autonomia culturală pe criterii etnice nu au ce căuta într-un stat democratic. Această discuție care apare odată la ceva timp nu își are rostul”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Reacția premierului Marcel Ciolacu vine în contextul în care în Parlament a fost depus recent un nou proiect pentru autonomia Ținutului Secuiesc.

De asemenea, liderul UDMR Kelemen Hunor nu înţelege de ce românii din Harghita şi Covasna trebuie să finanţeze metroul de la Bucureşti, pentru că oricum nu beneficiază de acestea.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a mers marți la Odorheiu Secuiesc pentru a analiza la fața locului incidentul de la liceul Tamási Áron. Este în desfășurare o anchetă, așteptăm rezultatele, a spus ministrul Deca.

Prima concluzie este că internatul se afla într-o clădire care nu era expertizată din punct de vedere seismic.

Ministrul Educației a spus că anchetele vor stabili vinovații.
„Este în desfășurare o anchetă, care este desfășurată de cei în drept, poliție, parchet, așteptăm rezultatele acestei anchete, vom demara și noi o acțiune a corpului de control al Ministerului Educației pentru a stabili dacă prevederi ale legislației în educație sau a legislației secundare care nu au fost îndeplinite, este o procedură normală în astfel de cazuri”, a spus Ligia Deca.

Ministrul Educației a mai arătat că atât autoritatea locală, cât și proprietarul clădirii aveau obligația să se asigure că imobilul putea fi folosit fără riscuri.
„Clădirile aparțin Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia. Ele sunt închiriate de către autoritatea publică locală pentru a se desfășura activități educaționale și pentru internat, așa cum este clădirea care a căzut, asta înseamnă că responsabilitatea pentru punerea în siguranță este partajată între proprietar și cei care o administrează. Riscul seismic nu a fost expertizat, avem acea evidență a tuturor clădirilor cu scop școlar pe care o publicăm pe site-ul Ministerului Educației, unde clădirea cu scop internat nu a fost expertizată, nu era încadrată în risc seismic”, a precizat ministrul.

Ligia Deca a mai spus că au fost găsite soluții pentru mutarea copiilor care locuiau în internat.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Premierul Marcel Ciolacu cere măsuri de urgență după tragedia de la liceul din Odorheiu Secuiesc. Categoric, cei vinovați vor plăti fără nicio excepție, a spus șeful Guvernului.

Marcel Ciolacu a dezvăluit că ministrul Educației, Ligia Deca, merge marți în Harghita.
„Doamna ministră a Educației o să se deplaseze acolo ca să vadă locurile pentru ceilalți copii. Așteptăm ancheta”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că toți cei vinovați „vor plăti”.
„Important e să luăm măsuri. Nu știu dacă se confirmă că s-au făcut anumite lucrări de curând în zonă. Categoric, cei vinovați vor plăti fără nicio excepție”, a precizat premierul.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Guvernul a aprobat, prin memorandum, creșterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte privind dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate.

Ca urmare, alocarea bugetară pentru acest sector crește astfel de la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro.

Ministerul Educației anunță că astfel vor fi 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

„Prin dezvoltarea acestor campusuri de învățământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învățământului dual, atât de necesar în țara noastră, ci vom contribui cu toții la creșterea unor noi generații de absolvenți care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanțare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicații, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc”, a transmis Ministerul Educației.

Ministerul Educației mai arată că alte măsuri conexe pentru dezvoltarea învățământului dual în România vizează dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne, creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ și reforma planurilor-cadru și a programelor șc

Deputatul liberal Florin Roman anunță că amendamentul PNL care stopează creșterea de taxe și impozite în 2024 a fost adoptat.

Declarația a fost făcută în timpul dezbaterilor din Parlament despre proiectul legii bugetului pe 2024.
„Am depus un amendament extrem de important, modificăm art 80, clarificăm explicit că nu vom avea majorări de taxe și impozite, că nu vor fi scoase excepții. Este decizia politică PNL luată în forurile statutare. Am venit cu acest amendament susținut de ministrul Boloș și va deveni literă de lege. Stabilim taxe și impozite prin lege, tot prin lege stabilim că nu creștem aceste taxe”, a spus Florin Roman.

Deputatul liberal a explicat de ce a fost introdus amendamentul.
„Venim și întărim cele spuse, pentru că am constatat că uneori e o diferență de la vorbe la fapte. Am o problemă cu cei care ne-au obligat să facem aceste majorări de taxe care au fost și în luna octombrie, rezultatul unor jaloane din PNRR. Acest amendament este împotriva USR, partidul care a impus taxe noi. Sunt convins că colegii mei vor vota acest amendament, i-am auzit spunând în Parlament că nu vor vota taxe și impozite noi”, a concluzionat Florin Roman.

Parlamentarii români au ținut un moment de reculegere pentru eroii Revoluției din 1989. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune, a spus președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.

Declarația a fost făcută la începutul ședinței consacrate Revoluției din Decembrie 1989.

„În aceste zile se împlinesc 34 de ani de la Revoluția română, evenimentul care avea să schimbe pentru totdeauna istoria țării noastre. Atunci, curajul românilor care s-au împotrivit chiar cu prețul propriei vieți acelui sistem represiv ne-a adus libertatea. Din 1989, luna decembrie a căpătat un nou sens pentru noi, românii. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune. Decembrie 1989 ne-a adus darul libertății, darul credinței regăsite, al speranței renăscute, al încrederii într-un viitor mai bun, iar prețul plătit pentru toate acestea a fost unul extrem de mare: peste 1000 de morți și alte mii de răniți”, a spus Alfred Simonis.

El a vorbit despre importanța momentului decembrie 1989.

„Au făcut-o prima dată la Timișoara. Timișoara este locul în care a pornit scânteia, în care s-a strigat pentru prima dată <Jos comunismul> și <Libertate> și primul oraș declarat liber de comunism. De la acel moment, în fiecare decembrie, Timișoara îmbracă haine de doliu și își plânge morții, iar pentru mulți timișoreni amintirea acelor zile de luptă este încă vie. Timișoara, doamnelor și domnilor, a reușit să scrie o nouă filă în istoria României și să dea un nou sens vieții tuturor românilor, lucru pentru care trebuie să fim recunoscători. Am fost, timp de 34 de ani, martorii dezvoltării unei noi Românii și am beneficiat de drepturi la care părinții sau bunicii noștri nici nu aveau curajul să se gândească: putem spune liber ce credem, putem merge oriunde în lume și, mai ales, putem să ne alege singuri destinul; pe scurt – trăim într-o democrație. În 1989, românii și-au dat viața pentru idealuri înalte, iar obligația noastră, ca oameni politici, este să depunem toate eforturile pentru ca viețile răpuse de comuniști să nu fi fost în zadar și să nu uităm că fără sacrificiul românilor din 1989 noi nu ne-am fi aflat astăzi aici”, a precizat Simonis.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a vorbit despre bugetul ministerului pe care îl conduce din 2024. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri, a spus Barbu.

Declarația a fost făcută la finalul ședinței din comisia parlamentară în care a fost aprobat proiectul.

„Mulțumesc colegilor parlamentari din comisiile de specialitate pentru avizul favorabil acordat bugetului pe anul 2024 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri deoarece pentru Agricultură va fi o alocare de 2% din PIB. Avem prevăzute aproape 60 de miliarde de lei (credite bugetare + credite de angajament) pe care le vom investi în dezvoltarea agriculturii și satului românesc”, a transmis Barbu.

Ministrul Agriculturii a vorbit despre proiectele cu fonduri europene.
„Acordăm o atenție sporită co-finanțării proiectelor derulate din fonduri europene, astfel încât să atragem toate sumele disponibile nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune și să le investim în fermele și unitățile de producție românești. Peste 12 miliarde de lei revin proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente Planului Național Strategic 2023-2027, în vederea lansării sesiunilor de depunere a proiectelor în cursul anului 2024 și efectuării plăților, atât pentru campania finală 2023, cât și pentru cea aferentă anului 2024. Vom continua să acordăm subvențiile fermierilor noștri și sprijinul financiar aferent schemelor de stat, astfel încât producătorii români să aibă fonduri pentru a continua să obțină alimente de calitate. Am prevăzut pentru această categorie peste 7 miliarde de lei”, a adăugat Florin Barbu.
De asemenea, au fost trecute în revistă programele care vor fi anul viitor.
„Continuăm programele bune a căror implementare le asigură fermierilor predictibilitate, precum: programele de susținere a crescătorilor de suine și de păsări pentru reproducție, ajutorul de minimis pentru cartoful de consum, ajutorul de minimis pentru strugurii de masă, ajutor de minimis pentru legume în spații protejate (Programul Tomata), programul de sprijin a producătorilor de usturoi, programul de susținere a raselor românești de porcine - Bazna și Mangalița, subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal si zootehnic, finanțarea investițiilor în zona montană pentru colectarea și depozitarea laptelui, dezvoltarea stânelor, precum și pentru construirea centrelor de colectare- depozitare fructe de pădure, în baza contractelor încheiate până la 31.12.2022”, a mai comunicat ministrul Agriculturii.
Totodată, el a vorbit despre programele noi.
„Lansăm și programe noi de susținere financiară a producătorilor agricoli prin acordarea unor ajutoare de stat, conform cadrului temporar Ucraina a cărui aplicabilitate a fost prelungită până la data de 30.06.2024, cu un plafon financiar de 1,8 mld euro: ajutor de stat pentru sectoarele creșterii vacilor de carne și a bivolițelor, ajutor de stat pentru sectoarele creșterii porcilor și păsărilor, ajutor de stat acordat cultivatorilor de cereale în campania de toamnă 2023 exprimat sub forma unui grant în suma de 100 euro/ha”, a spus Barbu.
Ministrul Barbu a menționat două programe importante
„În bugetul anului 2024, am inclus și sumele necesare pentru derularea a două programe extrem de importante pentru securitatea alimentară a României: Programul INVESTALIM cu o alocare financiară necesară semnării contractelor de finanțare de peste 730 de milioane de lei – prin care investim în unități de procesare pentru a produce aici, la noi, alimentele de care avem nevoie. Programul de asigurare a independenței energetice a producătorilor agricoli și a OUAI prin accesarea resurselor Fondului de Modernizare în valoare de 750 de milioane de lei – program prin care investim în producerea energiei verzi pentru a scădea costurile de producție și implicit prețurile alimentelor. Am prevăzut 3 miliarde de lei pentru continuarea investițiilor în Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigații, asigurării apei gratuite până la stațiile de punere sub presiune și pentru achitarea a 50% din costurile cu energia electrică utilizată de către OUAI. Respectăm și susținem munca fermierilor și investițiile procesatorilor români! Dacă producem românește, putem cumpăra românește. Așa a fost gândit și realizat Bugetul Ministerului Agriculturii”, a precizat Florin Barbu.