Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, s-a întâlnit, marți, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta măsurile privitoare la fluidizarea traficului în București.

„Am avut o întâlnire de lucru cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta despre măsurile privind fluidizarea traficului în București. Am analizat împreună rezultatele acțiunilor aplicate până acum și impactul lor asupra circulației, iar în perioada următoare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română, vom definitiva un plan cu măsuri punctuale, menite să aducă îmbunătățiri vizibile pentru bucureșteni”, a scris Stelian Bujduveanu pe Facebook.

Edilul susține că în cazul traficului bucureștean provocările sunt numeroase, dar continuarea colaborării strânse și mențiunea unui front comun sunt esențiale „pentru a răspunde uneia dintre cele mai presante probleme ale Capitalei”.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social democrații au depus două proiecte de lege prin care vor să corecteze o serie de măsuri considerate nedrepte. Reparăm situațiile revoltătoare, a spus Grindeanu.

Proiectele au fost depuse luni.

„Reparăm situațiile revoltătoare! PSD a depus astăzi două proiecte de lege prin care corectăm o serie de măsuri pe care le considerăm nedrepte”, a transmis Sorin Grindeanu.

Liderul interimar al PSD a oferit detalii despre proiectele depuse.
„Mai exact, ne dorim renunțarea la impunerea plății Contribuției la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediul de creștere a copilului, veteranii de război, văduvele de război, invalizii de război, foștii deținuți politici, precum și pentru personalul monahal al cultelor recunoscute (călugări)”, a precizat Sorin Grindeanu.

Parlamentul constituie Comisia specială „România fără violență”. Este o premieră care se realizează prin demersurile parlamentarilor de la toate partidele. Președinta comisiei va fi deputatul liberal Alina Gorghiu.

Potrivit Alinei Gorghiu, au fost înregistrate 222 semnături, din toate grupurile parlamentare, pentru constituirea Comisiei speciale comune „România fără violență”. Este cel mai mare număr de semnături pentru înființarea unei comisii speciale, susține liberala.

Până acum, au fost depuse toate documentele pentru constituirea comisiei formate din 25 de membri ai Parlamentului. Comisia va funcționa timp de un an, cu posibilitatea prelungirii.

„Le mulțumesc colegilor mei parlamentari pentru onoarea de a prelua conducerea acestei comisii. În România nu mai băgăm violența sub preș! Zilnic vedem tragedii: femei agresate, copii uciși, familii distruse. Ce avem acum nu este suficient. Comisia nu va avea tabuuri: aici vor fi ascultate victimele, ONG-urile și specialiștii. Misiunea ei este clară – analizarea legislației, avizarea inițiativelor aflate în dezbatere și propunerea de măsuri noi pentru combaterea violenței domestice și a violenței de gen. Datele confirmă urgența: peste 61.000 de cazuri de violență domestică în primele șase luni din 2025 și o creștere de 110,9% a nerespectării ordinelor de protecție în ultimii patru ani. Constituirea acestei comisii este un pas necesar pentru o Românie care își protejează mai bine cetățenii”, a precizat Alina Gorghiu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a fost extinsă rețeaua de spitale din România care pot trata pacienții cu AVC. Pe listă au fost incluse unități medicale din Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și București.

Decizia a fost anunțată la mijlocul acestei săptămâni.

„Fiecare secundă contează când vorbim despre un accident vascular cerebral. Știm cu toții cât de dramatic poate fi impactul unui AVC: viața unui om poate depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. De aceea, una dintre prioritățile mele și ale echipei Ministerului Sănătății este să creștem accesul pacienților la tratamente rapide și eficiente: tromboliză, trombectomie și alte intervenții salvatoare. Astăzi (n.r. miercuri, 3.09.2025), facem încă un pas concret înainte”, a anunțat ministrul Sănătății, pe Facebook.

Concret, a fost extinsă rețeaua de spitale care pot trata pacienții cu AVC, prin includerea altor patru centre medicale importante: Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc și Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București.

„Această extindere a programului de acțiuni prioritare (AP-AVC) înseamnă șanse reale de viață pentru mii de pacienți care, până ieri, nu aveau acces rapid la tratamente moderne. Ministerul Sănătății susține financiar aceste intervenții prin Programul Acțiuni Prioritare – AVC (AP-AVC). În 2025, bugetul alocat crește la 49 de milioane de lei, față de 29 de milioane în 2023. Este o creștere substanțială, care arată clar că investim mai mult în viața și siguranța pacienților. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți. Astăzi, România face un pas înainte: mai multe spitale, mai multe șanse, mai multă încredere pentru pacienți și familiile lor”, a conchis Alexandru Rogobete.

Guvernul se întrunește joi pentru a dezbate numeroase proiecte. Pe listă sunt 23 de puncte, unele despre energie, PNRR și digitalizare.

Ordinea de zi a ședinței de joi are 23 de hotărâri de guvern, șase memorandumuri și mai multe documente de politici publice.

Printre acestea sunt aprobarea metodologiei-cadru de acordare a burselor și a bugetului pe 2025 al Companiei Naționale Unifarm, memorandumuri privind măsurile de reformă a pieței de energie pentru stabilirea unor prețuri corecte la consumatorii finali și digitalizarea sistemului judiciar.

Miniștrii vor mai discuta despre investiții din PNRR, despre actualizarea valorilor de inventar pentru bunuri imobile aflate în proprietatea statului, dar și despre propunerea de modificare a Codului Silvic.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că România va deveni exportator de energie peste șapte ani. declarația a fost făcută miercuri, la Cernavodă cu prilejul demarării oficiale a lucrărilor pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei.

Investiția de la Cernavodă este uriașă și are o mare importanță pentru viitorul energetic al României.

„Investiția de 3 miliarde pe care astăzi o începem la retehnologizarea reactorului 1 va însemna încă 30 de ani după ce această investiție va fi făcută de energie electrică în bandă, energie prietenoasă cu mediul", a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a mai arătat că România este în domeniul nuclear „una dintre țările favorizate de faptul că avem unii dintre cei mai bine pregătiți oameni în această tehnologie, care au peste 30 de ani de experiență". De asemenea,

România este singura țară din fostul bloc sovietic, în care există tehnologia CANDU, provenită din Statele Unite ale Americii și Canada.

„România stă în fața unei oportunități uriașe și anume că în aproximativ șapte ani să treacă de la importator net de energie și să devină exportator", a adăugat Bogdan Ivan.
Acest lucru va duce la creșterea competitivității companiilor românești și la o scădere a prețului energiei pentru români, a precizat Bogdan Ivan.

Proiectul de retehnologizare a Unității 1 reprezintă prima etapă dintr-un plan mai amplu, care include și construirea reactoarelor 3 și 4, investiții care „vor depăși 11 miliarde de euro".

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 619.034.395,30 de lei, în vederea decontării a 440 de lucrări finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Proiectele vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, a rețelelor de alimentare cu apă, a sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale, precum și a sistemelor inteligente de distribuire a gazelor naturale.

Plățile au fost efectuate în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 42/2025 privind stabilirea criteriilor de prioritizare a solicitărilor de transfer pentru Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", pentru anul 2025.

Consiliul Județean Galați a lansat recent proiectul „Sănătatea fără frontiere”. Este un parteneriat important între județul Galați și raionul Hîncești (Republica Moldova), prin care se investește în infrastructura medicală, se cumpără echipamente moderne și se formează personal de specialitate pe ambele părți ale Prutului.

Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean Galați.
„Serviciile medicale din zona Târgu Bujor și comunele învecinate vor fi îmbunătățite semnificativ prin acest proiect cu finanțare europeană în valoare totală de 1,6 milioane de euro. Aproximativ 60.000 de locuitori vor beneficia direct de această investiție”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Potrivit șefului CJ Galați, din această sumă, peste 1,3 milioane de euro vor fi alocate construirii și dotării unui nou corp de clădire la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor. Noua construcție (regim P+1), eficientă energetic și adaptată standardelor actuale, va găzdui Camera de Primiri Urgențe și Secția de Medicină Internă, cu saloane moderne (2-3 paturi, baie proprie), climatizare și cabinete medicale.

Noul corp, care va avea o suprafață de 600 mp, va fi dotat cu aparatură de ultimă generație: ecografe, paturi ATI, electrocardiografe, defibrilatoare, monitoare pentru funcții vitale, prize de oxigen și alte echipamente esențiale, menite să asigure îngrijiri medicale sigure și eficiente pentru pacienți.

De cealaltă parte a Prutului, în localitatea Drăgușenii Noi, autoritățile din Hîncești vor moderniza Oficiul medicilor de familie, în cadrul aceluiași proiect.
În plus, proiectul include schimburi de experiență între cadrele medicale și cursuri de prim-ajutor pentru 1.100 de elevi și profesori din județul Galați și raionul Hîncești.
„Sănătatea nu trebuie să cunoască granițe. Investim în infrastructură, în echipamente, dar mai ales în oameni”, a precizat Costel Fotea.

Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a anunțat că a început verificarea și sancționarea numirilor ilegale în companiile de stat. În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc zilele trecute, el a prezentat măsurile luate pentru administrarea eficientă a companiilor de stat și o serie de propuneri legislative în acest sens.

Strategia ministrului are trei direcții majore de acțiune: verificarea și sancționarea numirilor ilegale în companiile de stat și schimbarea legislației în vigoare.
În urma unor verificări făcute de Corpul de Control al ministerului s-a constatat că, în cazul a șase companii de stat (IOR, IAR, IPROCHIM, SANTIERUL NAVAL 2 MAI, AVIOANE CRAIOVA, MINVEST ), procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate, susține Radu Miruță.

Ca urmare a raportului, doi funcționari din conducerea direcției responsabile au fost trimiși în procedură disciplinară, iar faptele de natură penală vor fi transmise Parchetului. Ministrul a declarat că verificările se vor extinde la toate companiile de stat din portofoliul MEDAT.

„Mai țineți minte diavolul de care vă spuneam din companiile de stat? Astăzi are o formă, are un chip și are tămâie. În urma raportului Corpului de Control pe care l-am primit aseară, pe care l-am aprobat, am dispus ca doi oameni din conducerea direcției responsabile cu coordonarea intereselor în companiile de stat să fie cercetați disciplinar. Lucrurile care mi-au fost aduse la cunoștință prin acest raport al Corpului de Control sunt de o dimensiune penală. Observând că șase verificate din șase au această problemă, am dispus extinderea la toate companiile de stat. Statistic, observând modul în care s-au desfășurat aceste lucruri, mă aștept să se găsească și acolo astfel de probleme și voi face un pachet final pe care îl voi trimite către parchet”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

De asemenea, demnitarul a susținut că astfel de ilegalități pot fi stopate doar prin modificarea legislației. Secretariatul General al Guvernului a publicat în transparență modificarea OUG 109 din 2011, la care MEDAT a trimis amendamente.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, s-a întâlnit în această săptămână cu omologul său din Turcia. Cei doi au discutat despre importanța portului Constanța și despre rutele de transport care leagă România și Turcia.

Ministrul român Transporturilor și Infrastructurii a transmis că i-a prezentat lui Abdulkadir Uraloğlu oportunitățile și strategia de dezvoltare în domeniul transporturilor, pe toate cele 4 domenii: naval, aerian, rutier și feroviar. Totodată, el a reiterat importanța majoră a colaborării dintre cele două țări la nivel economic, comercial și strategic.

„Am pus accent pe obiective de interes comun: identificarea unor rute comerciale alternative de transport feroviar între Europa și Asia, care să implice România și Turcia; componenta de transport maritim pe ruta Constanța- Karasu, care oferă o alternativă sigură și competitivă, inclusiv pentru transportul rutier de mărfuri între Turcia și Europa Centrală și de Est; valorificarea calității României de stat membru Schengen de la 01 ianuarie 2025 și creșterea numărului de zboruri între București și Istanbul pentru companiile aeriene desemnate de fiecare parte”, a comunicat Ciprian Șerban.

Ministrul turc al transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, a propus, cu această ocazie, înființarea unui comitet de lucru bilateral pe domeniul naval. În opinia sa, Portul Constanța este cel mai atractiv port de la Marea Neagră, iar facilitățile trebuie valorificate, în special în acest context geopolitic.

Discuțiile cooperării dintre România și Turcia au continuat în prezența premierului Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că parteneriatul economic este unul dintre cei mai solizi piloni ai cooperării, iar Turcia este cel mai important partener comercial din afara UE. Schimburile comerciale în 2024 au depășit 10 mld de euro, Turcia fiind prima destinație pentru exporturile românești în afara UE.