Guvernul a adoptat, în ședința de joi, hotărârea privind creșterea salariului minim brut pe economie, a anunțat ministrul Muncii, Petre Florin Manole.

„Astăzi (joi, 12 martie) am deblocat o decizie foarte importantă pentru oamenii care muncesc cinstit și corect în România. În ședința de guvern am adoptat hotărârea privind creșterea salariului minim pe economie. Este o măsură pentru care Partidul Social-Democrat s-a luptat încă de anul trecut”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, decizia ar fi fost blocată pentru o perioadă „în mod nejustificat”, însă a fost deblocată în cadrul actualei ședințe de guvern.

„Am reușit să o deblocăm și mergem mai departe așa cum am promis”, a adăugat Manole, precizând că majorarea salariului minim ar urma să aducă venituri mai mari pentru aproximativ 1,7 milioane de angajați din România.
Ministrul Muncii a mai spus că măsura ar avea și un impact pozitiv asupra veniturilor statului, estimat la peste 500 de milioane de lei la bugetul public.

Conform proiectului de Hotărâre de Guvern aflat pe agenda ședinței, începând cu 1 iulie 2026 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată ar urma să fie stabilit la 4.325 de lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri. Suma este calculată pentru un program normal de lucru de 166,667 ore pe lună, ceea ce înseamnă 25,949 lei pe oră.
La începutul anului precedent, salariul minim brut fusese stabilit la 4.050 de lei lunar, pentru un program mediu de 165,334 ore pe lună, echivalentul a 24,496 lei pe oră.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care clarifică administrarea bazelor sportive și a taberelor pentru tineret aflate în proprietatea statului și deschide calea transferului acestora către autoritățile locale.

Este vorba despre 1.034 de baze și tabere, repartizate în toate județele țării. Până acum, multe dintre aceste active nu aveau o situație administrativă clară, blocând astfel investițiile și lucrările de reabilitare.

Potrivit premierului, odată cu adoptarea ordonanței, aceste baze vor fi preluate de Agenția Națională pentru Sport, un pas necesar pentru descentralizarea lor către consiliile județene. „Am discutat astăzi cu domnul Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport, despre pașii următori”, a declarat Bolojan.

Situația juridică a bazelor sportive diferă însă de la județ la județ. În aproximativ două treimi dintre județe, activele nu prezintă probleme juridice și pot fi transferate rapid. În rest, există cazuri în care terenurile sunt solicitate pentru retrocedare, situații ce vor trebui analizate și clarificate înainte de transfer.

Guvernul urmează să trimită adrese către toate consiliile județene, iar după adoptarea hotărârilor locale, transferul bazelor va fi aprobat județ cu județ. Procesul va include și personalul angajat, cu menținerea salariilor și cu obligația ca destinația sportivă a acestor active să rămână neschimbată.

Estimările oficiale indică că transferul ar putea fi finalizat în aproximativ șase luni, scopul fiind ca autoritățile locale să poată începe cât mai repede lucrările de reabilitare și să redea bazele comunităților.

„Acesta este un pas important pentru ca infrastructura sportivă să fie administrată mai aproape de comunități și pentru ca aceste baze să redevină spații vii, folosite de tineri și de toți cei care vor să facă sport”, a subliniat premierul.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul spital din Tecuci au ajuns într-o etapă importantă, fiind pregătită turnarea planșeului ultimului etaj al clădirii.

Potrivit acestuia, pe șantier se desfășoară în prezent lucrări de cofrare și montare a armăturii pentru etajul patru, astfel încât structura de bază a clădirii să fie finalizată la aproximativ un an de la turnarea fundației.
„Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci”, a transmis Fotea, subliniind că noua unitate medicală reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura sanitară din județ.

În paralel cu lucrările la structura clădirii, continuă realizarea zidăriilor interioare și a instalațiilor pentru electricitate, apă și canalizare, precum și a sistemelor de climatizare.

Noua unitate medicală, o investiție estimată la aproximativ 40 de milioane de euro, va avea o suprafață de circa 10.000 de metri pătrați. În clădire vor fi mutate aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, într-un spațiu modern destinat îmbunătățirii condițiilor pentru pacienți și personalul medical.

Autoritățile județene estimează că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a criticat comportamentul unor parlamentari după tensiunile apărute în plenul reunit al Parlamentului, unde a fost dezbătută decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind solicitarea Statelor Unite de a desfășura temporar avioane și trupe pe teritoriul României.

Ședința a fost marcată de proteste și zgomote în sală, după ce parlamentari ai opoziției au încercat să blocheze lucrările. În aceste condiții, Sorin Grindeanu a decis întreruperea dezbaterilor și trecerea la votul propriu-zis.

Potrivit acestuia, măsura nu înseamnă că incidentele vor rămâne fără consecințe.

„Atunci când lucrurile au degenerat, am oprit dezbaterile, am supus la vot oprirea acestora și am trecut la votul efectiv. Cei care au încălcat regulamentul nu vor rămâne nepedepsiți, deoarece există sancțiuni prevăzute, inclusiv reducerea indemnizației”, a declarat Grindeanu.

În intervenția sa din plen, liderul Camerei Deputaților a vorbit și despre contextul de securitate care a stat la baza deciziei supuse votului.

„Ne aflăm într-un context de securitate națională fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina, aflat deja într-o fază prelungită. Aceste tensiuni obligă Uniunea Europeană și NATO să își adapteze rapid abordările economice și militare”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că România are obligația de a contribui la securitatea regională, în special în zona sud-estică a Europei și la Marea Neagră.

În paralel cu dezbaterile din plen, parlamentari ai partidelor AUR și SOS au încercat să participe la ședința Comisiei de Apărare de la Camera Deputaților. Aceștia au fost însă scoși din sală, deoarece reuniunea avea caracter secret.

Liderul AUR, George Simion, a criticat decizia privind desfășurarea de trupe americane în România și a acuzat majoritatea parlamentară că grăbește votul fără consultări suficiente.

În timpul ședinței din plen, mai mulți parlamentari suveraniști au încercat să boicoteze lucrările prin huiduieli și folosirea de vuvuzele. O solicitare de întrerupere a dezbaterilor a fost respinsă de Sorin Grindeanu.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, după ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că dislocarea temporară în România a unor capabilități militare americane are rol defensiv și contribuie la creșterea securității țării.

Șeful statului a explicat că este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare, acestea din urmă fiind corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Baza Militară Deveselu.
Potrivit lui Nicușor Dan, aceste echipamente sunt defensive și nu sunt dotate cu armament propriu-zis. „În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice”, a precizat președintele.

Dislocarea echipamentelor și a forțelor militare americane va avea loc în baza acordului de parteneriat dintre România și Statele Unite ale Americii, însă este necesară aprobarea Parlamentului. În acest sens, președintele a transmis o scrisoare Legislativului, urmând ca subiectul să fie dezbătut miercuri după-amiază.
„Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat Nicușor Dan.

Tronsonul 4 al Autostrăzii Sibiu–Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, ar putea fi dat în circulație cu aproximativ șase luni mai devreme decât termenul prevăzut în contract, respectiv în toamna acestui an. Autostrada Sibiu–Pitești este prima autostradă din România care traversează Carpații.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, care a precizat că stadiul fizic al lucrărilor pe această secțiune se apropie de 90%.

„Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea 4 (Tigveni–Curtea de Argeș) a autostrăzii Sibiu–Pitești se apropie de 90%. La tunelul Momaia (1.350 m) se montează instalațiile electrice și mecanice, iar la 10 din cele 12 poduri s-au montat deja parapetele”, a scris Pistol pe Facebook.

Constructorul austriac PORR este mobilizat pe șantierul celor 9,86 kilometri cu aproximativ 300 de muncitori și peste 100 de utilaje.

Potrivit șefului CNAIR, dacă ritmul actual al lucrărilor se menține, circulația ar putea fi deschisă încă din acest an, cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual stabilit pentru februarie 2027.

Odată cu finalizarea acestui tronson, se va putea circula pe aproape 54 de kilometri din cei 122 de kilometri ai Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1).

De asemenea, continuă lucrările pe șantierele secțiunilor montane dintre Tigveni și Boița, care însumează peste 68 de kilometri și care trebuie finalizate până în anul 2029.

Balta Zătun, una dintre cele mai apreciate zone de agrement din județul Galați, a fost populată cu încă două tone de crap, peștii urmând să se aclimatizeze până la 1 aprilie, când locul de pescuit va fi redeschis pentru public.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că peștii introduși în apă au greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, pentru a asigura capturi cât mai bune pescarilor amatori și profesioniști.

„Balta Zătun, unul dintre cele mai apreciate locuri de agrement din județul Galați, a fost populată cu două tone de crap, astfel încât toți pescarii să aibă parte și în acest an de capturi cât mai frumoase”, a transmis acesta.
Peștii vor avea o perioadă de aclimatizare până la 1 aprilie, după care Balta Zătun va fi deschisă pentru pescuit și pentru petrecerea timpului liber în natură.

Baza de agrement are o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și dispune de 62 de pontoane cu 124 de locuri de pescuit. De asemenea, vizitatorii pot închiria 27 de căsuțe. Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană.

Președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, afirmă că deciziile instituției sunt luate exclusiv pe baza Constituției și nu sunt influențate de presiuni politice. Într-un interviu acordat publicației spotmedia.ro, aceasta a explicat modul în care Curtea analizează criticile, dar și contextul unor hotărâri controversate.

Potrivit șefei CCR, instituția analizează toate obiecțiile care îi sunt transmise, însă nu are competența de a răspunde criticilor de natură politică.

„O lege poate fi analizată după multe criterii: poate fi bună, rea, adecvată sau oportună. Curtea poate să o analizeze exclusiv prin prisma conformității sale cu Constituția. (…) Noi analizăm cu atenție toate obiecțiile care ne sunt trimise. Încercăm să răspundem la toate criticile din toate unghiurile posibile, mai puțin cele strict de natură politică, unde nu avem nicio competență”, a declarat Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta Curții Constituționale a vorbit și despre volumul mare de muncă al instituției, precizând că pe rolul CCR se află în prezent aproximativ 15.000 de dosare. În acest context, ea a menționat că ar fi necesară o reanalizare a legii de organizare a Curții.

„A existat o perioadă în care, la începuturile existenței sale, Curtea Constituțională funcționa cu un filtru propriu al excepțiilor de neconstituționalitate, prezent la nivelul său și nu la nivelul instanțelor judecătorești”, a explicat aceasta.

Tănăsescu a subliniat totodată că, deși nu există un mecanism instituțional de executare silită a deciziilor CCR, legitimitatea unei jurisdicții constituționale se bazează în primul rând pe argumentele juridice pe care le prezintă.

„Pot să fie soluții poate mai greu de acceptat, de digerat sau de tolerat de către societate, dar dacă ele sunt suficient de bine, de clar și de convingător susținute de argumente juridice, vor fi măcar tolerate, dacă nu acceptate”, a afirmat președinta Curții.

În cadrul interviului, șefa CCR a comentat și decizia privind pensiile de serviciu, subliniind că aceasta nu a reprezentat o poziționare împotriva puterii judecătorești.

„Curtea Constituțională, prin această decizie, în niciun caz nu s-a poziționat vizavi de puterea judecătorească. Puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri în stat. (…) Curtea s-a pronunțat într-un dosar cu privire la o lege care se referea la un aspect particular, iar decizia a fost luată în limitele sesizării”, a spus Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta CCR a respins ideea că asupra sa ar fi existat presiuni politice pentru influențarea deciziilor Curții.

„Pot spune, cu mâna pe inimă, că asupra mea nu s-a exercitat niciodată vreo presiune directă din partea vreunui actor politic ori de altă natură. (…) Totuși, eu nu am primit niciodată telefoane de influențare”, a declarat aceasta.

Explicații despre anularea alegerilor prezidențiale

În ceea ce privește anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României, Tănăsescu a afirmat că hotărârea Curții explică în mod clar motivele care au stat la baza deciziei.

Potrivit acesteia, anularea scrutinului a avut la bază încălcarea unor drepturi fundamentale ale alegătorilor și competitorilor electorali, precum și nereguli legate de finanțarea campaniei electorale.

„Este o hotărâre luată cu unanimitate, asumată și argumentată, bazată pe niște argumente juridice. Inclusiv analiza făcută de Comisia de la Veneția la un interval de timp destul de scurt a validat argumentele noastre”, a subliniat președinta Curții Constituționale.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi că nu va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, atât timp cât situația nu reprezintă un pericol direct pentru România.

Aflat în vizită în Polonia, șeful statului a precizat că autoritățile române monitorizează evoluțiile din regiune și că prioritatea imediată este sprijinirea cetățenilor români aflați în zonele afectate de conflict.

Potrivit președintelui, aproximativ 5.000 de români care nu au statut de rezidenți în țările din regiune sunt în contact cu Ministerul Afacerilor Externe al României. Persoanele considerate vulnerabile sunt repatriate pe cheltuiala statului, în timp ce alți cetățeni primesc sprijin logistic pentru revenirea în țară.

În același context, Nicușor Dan a comentat situația din Republica Islamică Iran, afirmând că România nu va „plânge” regimul de la Teheran, pe care îl acuză că a sponsorizat terorismul în regiune și a destabilizat zona de-a lungul anilor. Președintele a precizat că declarația vizează regimul politic, nu populația iraniană.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că proiectul legislativ privind programul de investiții și creare de locuri de muncă în mai multe județe, inclusiv Galați, a trecut de Senatul României și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Parlamentarul PSD este coinițiator al Proiectului de Lege Plx 47/2026, care vizează stimularea investițiilor și dezvoltarea economică în județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, programul este conceput pentru a încuraja investițiile productive, pentru a sprijini antreprenorii locali și pentru a crea locuri de muncă stabile în zonele afectate de declin industrial.

„Este un pachet coerent, cu reguli clare, criterii de punctaj transparente și mecanisme de control, care urmărește un lucru simplu: mai multe investiții în Galați și mai multe locuri de muncă bine plătite pentru gălățeni. Județul nostru a trecut prin pierderi industriale majore și prin transformări economice dificile, tocmai de aceea avem nevoie de instrumente moderne, aplicate țintit, care să susțină capitalul local și să atragă investiții noi”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ introduce mai multe măsuri de stimulare pentru companii și investitori. Printre acestea se numără credit fiscal de până la 100% din impozitul pe profit aferent activității eligibile, în funcție de punctajul obținut. De asemenea, se prevede amortizare accelerată, care permite recuperarea a până la 50% din valoarea investiției în primul an, și deducere suplimentară de 100% pentru formarea profesională a angajaților.

În cazul investițiilor de tip greenfield, autoritățile locale ar putea acorda scutiri de impozit pe clădiri și teren pentru cinci ani, prin hotărâre a Consiliului Local. Proiectul mai include prioritate la angajare pentru persoanele înregistrate la AJOFM, precum și măsuri pentru încurajarea furnizorilor locali și a salariilor peste media județeană.

Programul este construit pentru a susține sectoare strategice precum investițiile în producție și procesare agroalimentară, servicii pentru producție și logistică, tehnologii eficiente energetic și digitalizare, dar și dezvoltarea de parcuri industriale și centre de formare profesională.

„Voi susține acest proiect cu toată determinarea, pentru că dezvoltarea Galațiului nu este un slogan, ci o responsabilitate”, a adăugat deputatul gălățean.

După dezbaterea din Camera Deputaților, proiectul urmează să fie supus votului final și, dacă va fi adoptat, va deveni unul dintre principalele instrumente de stimulare a investițiilor și creării de locuri de muncă în județele incluse în inițiativă.