Guvernul României dezbate joi un proiect de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienților casnici din piața de gaze naturale după expirarea plafonării prețurilor la 31 martie.

Actul normativ, publicat în transparență decizională de Ministerul Energiei din România pe 17 februarie, prevede aplicarea unei noi scheme de sprijin pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că proiectul ar putea garanta menținerea unui preț constant pentru consumatorii casnici de maximum 0,31 lei/kWh timp de un an.
„Lucrăm la scenariul în care astăzi vom adopta în ședință de Guvern poate cel mai curajos act normativ în materie de prevenție a consumatorilor casnici pe gaze naturale, un act normativ care ne va da garanția că timp de un an de zile vom avea un preț constant la consumatorul casnic de maxim 0,31 lei pe kilowatt”, a afirmat ministrul.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul urmărește introducerea unor prețuri reglementate pe întreg lanțul de furnizare pentru a evita creșterea costurilor la gaze în perioada următoare.
Proiectul prevede un preț de 110 lei/MWh pentru producători, față de 120 lei/MWh în prezent. Măsura are ca scop protejarea consumatorilor casnici și pregătirea trecerii treptate către o piață liberalizată a gazelor naturale.

Primele cinci contracte de finanțare dedicate microîntreprinderilor au fost semnate astăzi la sediul Consiliul Județean Galați, prin Programul Tranziție Justă, în prezența reprezentanților autorităților centrale și regionale.

La eveniment au participat Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Pe linia de finanțare destinată microîntreprinderilor din județ au fost alocate peste 22,57 milioane de euro, sub formă de granturi cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, care pot acoperi până la 90% din valoarea proiectelor.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, interesul pentru aceste fonduri a fost ridicat, fiind depuse 166 de proiecte, în valoare totală de peste 45,6 milioane de euro, sumă dublă față de alocarea inițială. Proiectele au potențialul de a genera peste 600 de noi locuri de muncă.

În prezent, 23 de proiecte au fost selectate pentru finanțare. Primele cinci microîntreprinderi care au semnat contractele activează în domenii precum construcții, industria confecțiilor și servicii medicale – cardiologie, ginecologie și stomatologie. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproape 9 milioane de lei, din care peste 7,1 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.
Reprezentanții autorităților au anunțat că procesul de evaluare continuă, urmând ca alte contracte să fie semnate în perioada următoare. Fondurile vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local și la crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din incinta Spitalului Județean Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din municipiul Galați, într‑o investiție de 8,84 milioane de lei, finanțată din bugetul administrației județene.

Proiectul vizează transformarea completă a accesului rutier și pietonal din zona spitalului, cu scopul de a crea condiții optime, sigure și confortabile atât pentru pacienți și aparținători, cât și pentru personalul medical care deservește una dintre cele mai importante instituții medicale din Estul României.

„Sunt lucrări prin care, în cursul acestui an, vom moderniza din temelii întreaga zonă rutieră de acces și aleile pietonale dinspre strada Brăilei, precum și din interiorul unității medicale”, a transmis Costel Fotea, subliniind că investiția face parte dintr‑un efort amplu de dezvoltare și modernizare a infrastructurii sanitare gălățene.

Lucrările includ refacerea carosabilului și a semnalizării rutiere pentru a îmbunătăți circulația și siguranța celor care tranzitează zona, amenajarea trotuarelor pentru un acces pietonal facil și sigur, instalarea unui sistem modern de iluminat public, colectarea apelor pluviale pentru prevenirea bălților și construirea unui pasaj subteran de acces între spital și noul corp al Prosecturii, menit să fluidizeze traficul și să asigure legături mai sigure între clădirile unității spitalicești.

Aceste intervenții sunt gândite pentru a avea un impact direct asupra mobilității tuturor celor care ajung în incinta spitalului, fie în calitate de pacienți, fie în calitate de vizitatori sau angajați.

Demararea acestui proiect vine într‑un moment în care spitalul gălățean este în plin proces de extindere și modernizare, cu investiții care variază de la extinderea parcării supraetajate până la construirea unor noi corpuri medicale moderne și dotate.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil!”, a mai spus președintele CJ Galați, relevând angajamentul administrației pentru îmbunătățirea serviciilor și facilităților pentru sănătatea publică.

O ședință pe tema situației cetățenilor români aflați în zona conflictului din Orientul Mijlociu are loc luni, la Palatul Victoria.

Reuniunea a fost convocată de premierul Ilie Bolojan. Participă viceprim-miniștrii, precum și reprezentanți ai ministerelor Afacerilor Externe, Transporturilor, Economiei, Apărării și Finanțelor.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat duminică seara că toți cetățenii români aflați în Orientul Mijlociu sunt în siguranță, autoritățile fiind în contact permanent cu aceștia.

În paralel, TAROM va opera zboruri speciale pentru repatrierea românilor din zona afectată. Compania a anunțat că, după obținerea aprobărilor din partea autorităților egiptene pentru cursele speciale pe ruta Cairo – București, peste 360 de cetățeni români vor ajunge în țară în dimineața zilei de luni, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Autoritățile urmează să analizeze, în cadrul ședinței, măsuri suplimentare pentru sprijinirea și aducerea în siguranță a tuturor românilor care solicită repatrierea.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea, la Galați, a unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative, o investiție în valoare de aproape 25 de milioane de lei, urmând ca săptămâna viitoare să fie emis ordinul de începere a lucrărilor.

„Este un proiect de suflet, menit să asigure, la Galați, un serviciu social nou și necesar - un centru dedicat pacienților afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, care vor putea beneficia aici de sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie”, a transmis Costel Fotea.

Investiția este considerată esențială în condițiile în care, în prezent, Spitalul Județean Galați dispune de doar 10 paturi pentru astfel de servicii, iar cererea depășește cu mult capacitatea existentă.

Viitorul Centru de Îngrijiri Paliative va avea o capacitate de 50 de paturi și va oferi servicii de spitalizare continuă, consiliere și planificare terapeutică, consiliere psihologică și recuperare medicală.

Finanțarea proiectului este asigurată atât din fonduri europene, prin Programul Sănătate, cât și din bugetul propriu al Consiliului Județean.

„Centrul va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Vor fi amenajate saloane cu două și trei paturi, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, precum și săli de tratament și de socializare. Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță!”, a mai transmis Fotea.

Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat că în ședința Executivului de marți a fost prezentat Memorandumul elaborat de Ministerul Economiei privind desemnarea combinatului Liberty Galați drept operator economic de interes strategic.

Potrivit sursei citate, urmează ca o Hotărâre de Guvern în acest sens să fie aprobată în cursul zilei de vineri.

„Este un pas important pentru îndeplinirea condițiilor necesare achitării salariilor restante către cei aproape 3.000 de angajați ai combinatului siderurgic de la Galați, prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale”, a transmis Costel Fotea.
Desemnarea ca obiectiv economic de interes strategic ar permite aplicarea unor măsuri speciale de sprijin pentru stabilizarea activității combinatului și protejarea locurilor de muncă, într-un context economic dificil pentru industria siderurgică.

Combinatul siderurgic de la Galați este unul dintre cei mai mari angajatori industriali din regiune.

Pachetul de relansare economică adoptat de Guvern include scheme de finanțare în valoare totală de 5 miliarde de euro până în 2032 și un nou instrument pentru atragerea investițiilor de peste un miliard de lei, a declarat, marți seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, adoptarea pachetului legislativ marchează „o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, în contextul în care modelul economic axat pe consum a generat dezechilibre bugetare în ultimii ani.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții”, a afirmat ministrul.

El a precizat că România va beneficia de un cadru mai solid pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea poziției economice în regiune, inclusiv prin sprijin acordat antreprenorilor români prin intermediul băncilor de investiții.
În zona fiscală, pachetul include bonificații fiscale, măsuri pentru creșterea lichidității firmelor, majorarea plafonului de TVA la încasare, introducerea amortizării super-accelerate și stimularea profitului reinvestit.

Referitor la schema dedicată resurselor minerale și noilor tehnologii, ministrul a arătat că aceasta va fi gestionată de Ministerul Economiei, care va prelua integral administrarea programului.
„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032. Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a declarat Nazare.
Impactul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de lei, iar criteriile de eligibilitate pentru scheme vor fi stabilite în termen de 90 de zile de la adoptarea actelor normative și vor fi supuse consultării publice.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat că administrația locală va începe, la începutul lunii martie, un program amplu de reparații ale străzilor și de eliminare a gropilor apărute în urma sezonului rece.

Potrivit edilului, intervențiile vor demara imediat ce condițiile meteorologice vor permite executarea lucrărilor în condiții optime, respectiv când temperaturile vor depăși pragul minim necesar pentru turnarea asfaltului. Autoritățile locale au precizat că echipele din teren au identificat deja zonele afectate și au stabilit o ordine de prioritate pentru intervenții.

„Sincronizăm începutul acestor lucrări la condițiile meteo pentru ca rezultatul să fie unul bun și pe termen lung”, a transmis primarul, subliniind că lucrările efectuate la temperaturi sub 5 grade Celsius pot duce la deteriorarea rapidă a asfaltului și la costuri suplimentare.
Reprezentanții primăriei au mai anunțat că lucrările vor fi desfășurate atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, pentru a reduce impactul asupra traficului și pentru a scurta durata intervențiilor.

Primarul Sectorului 4 a făcut apel la cetățeni să transmită sesizări privind starea carosabilului, astfel încât toate problemele semnalate să poată fi verificate și incluse în programul de reparații. Un calendar detaliat al lucrărilor urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Programul de reparații vine în contextul degradărilor apărute pe carosabil în urma ciclurilor repetate de îngheț și dezgheț din sezonul de iarnă, care afectează frecvent infrastructura rutieră urbană.

Românii plătesc cel mai scump curent din Uniunea Europeană, iar cauzele sunt atât structurale, cât și legate de modul în care funcționează piața energetică, avertizează europarlamentarul Dan Nica. În luna ianuarie, România a înregistrat cel mai mare preț la energie din UE, de peste două ori mai mare decât în Franța sau Spania.

Nica explică că această situație este determinată de izolarea energetică a țării, transformată într-o „insulă energetică” alături de Bulgaria și Grecia, ceea ce înseamnă că energia ieftină din alte regiuni ale Europei nu ajunge la consumatorii români din cauza blocajelor pe interconectoare, inclusiv pe coridorul Austria–Ungaria–România.

Europarlamentarul Dan Nica a discutat personal problema cu comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, subliniind necesitatea unor soluții rapide și concrete. Totuși, Nica atrage atenția că nu doar infrastructura este responsabilă pentru prețurile mari: liberalizarea pieței fără mecanisme reale de protecție, speculațiile și tranzacțiile „pe hârtie” și lipsa unor frâne de urgență atunci când prețurile explodează au contribuit la costuri nejustificat de mari pentru români și industrie.

Potrivit europarlamentarului, soluțiile trebuie implementate urgent. Acestea includ investiții accelerate în interconectoare, folosirea veniturilor din congestii pentru extinderea rețelelor, sancțiuni pentru statele care blochează piața unică și intervenția Comisiei Europene pentru asigurarea funcționării reale a pieței energetice.

„Prea mulți români sunt puși într-o situație inacceptabilă: să aleagă între plata facturii și nevoile de bază — hrană sau medicamente. Avem fonduri europene, capacități de producție și soluții tehnice. Ceea ce lipsește este viteza de implementare și corectarea regulilor pieței”, a transmis Nica. El susține că România trebuie tratată egal în piața energetică europeană, energia trebuie să circule liber, iar prețurile să reflecte realitatea, nu blocajele și speculațiile.

Europarlamentarul concluzionează că România merită un preț corect la energie, iar aplicarea rapidă a măsurilor este singura cale de a proteja consumatorii și industria românească.