Curtea Constituțională a României a decis miercuri că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, după mai multe amânări succesive ale verdictului.

Decizia a fost luată de cei nouă judecători ai Curții, în cadrul unei ședințe decisive asupra proiectului promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care își asumase răspunderea în Parlament pentru adoptarea reformei.

Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea poate intra în vigoare și produce efecte juridice.
Principalele prevederi ale reformei
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și analizat de CCR, legea introduce următoarele modificări:
-pensia de serviciu va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de nivelul anterior de până la 80% din salariu;
-pensia se calculează pe baza unei formule noi, raportată la veniturile realizate în ultimii ani de activitate;
-vârsta de pensionare va crește treptat, în linie cu sistemul public, până la 65 de ani;
-vechimea necesară pentru pensionare va fi majorată, iar pensionarea anticipată va fi mai restrictivă.
Reforma pensiilor magistraților a fost una dintre cele mai controversate măsuri ale Guvernului, iar Curtea Constituțională a amânat de cinci ori pronunțarea pentru a analiza sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții.
Guvernul a susținut că modificările sunt necesare pentru a elimina pensionările foarte timpurii și pentru a alinia sistemul la standardele generale, în timp ce criticii au afirmat că reforma ar putea afecta independența justiției.

Cancelaria Prim-Ministrului a anunțat că a redus cheltuielile operaționale cu 9.968.676 de lei în anul 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 23,7% față de anul precedent, potrivit unui comunicat al instituției.

Datele financiare arată că, din economia totală de aproape 10 milioane de lei, aproximativ 8,4 milioane de lei, echivalentul a 84%, au fost realizate în ultimele șase luni ale anului, în perioada mandatului noii conduceri. În semestrul al doilea din 2025, cheltuielile au fost de 12,7 milioane de lei, în scădere cu 39,9% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 41,1% comparativ cu semestrul al doilea din 2023.

Potrivit Cancelariei, cea mai mare reducere a fost înregistrată la cheltuielile de transport, după renegocierea și rezilierea contractelor de servicii cu RA-APPS, precum și reducerea numărului de autovehicule de la 30 la 17 și eliminarea serviciilor cu șofer pentru demnitari.

Conform datelor prezentate, cheltuielile de transport au scăzut de la 11.459.222 de lei în 2024 la 7.062.933 de lei în 2025, iar cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 de lei la 18.640.698 de lei. De asemenea, indemnizațiile de delegare și detașare au scăzut cu aproape 70%, iar cheltuielile de protocol au fost reduse cu peste 21%.

Cancelaria Prim-Ministrului a mai transmis că, în ianuarie 2026, din totalul de 176 de posturi prevăzute, 117 erau ocupate, iar 59 erau vacante. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în cazul personalului contractual din cabinetele demnitarilor, unde numărul angajaților a scăzut de la 42 în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026.

Sindicaliștii din 1.582 de primării de comune din România au declanșat marți o grevă de avertisment de două ore, în semn de protest față de reforma administrației publice, potrivit unui anunț al Asociației Comunelor din România.

Greva se desfășoară în intervalul 10:00 – 12:00 și a fost anunțată de președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, prin intermediul unei postări publicate de sindicatul Forum din administrația publică.

Tot marți, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului are loc Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, la care este așteptat să participe și premierul Ilie Bolojan, pentru discuții cu primarii nemulțumiți de măsurile propuse.

Reprezentanții asociației au anunțat, de asemenea, că au decis în unanimitate să sesizeze Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei cu privire la reforma administrației locale din România, urmând ca sesizarea să fie transmisă în perioada următoare.
Sindicaliștii și autoritățile locale susțin că modificările propuse riscă să afecteze funcționarea administrației publice locale și solicită dialog cu Guvernul pentru clarificarea măsurilor.

Activele combinatului siderurgic Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru suma de 690 de milioane de euro, în cadrul unei licitații internaționale programate pe 12 martie, după ce planul de restructurare a companiei a fost aprobat de comitetul interministerial, au declarat surse din industrie.

„Licitația internațională va avea loc pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni, iar garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.

Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian. Până în prezent, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor Liberty Galați.

Printre potențialii cumpărători se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, precum și o companie românească – UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu. Pe listă se mai află JSW Steel și Jindal Group (India), DeLong Steel (China), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (Irak) și Metinvest (Ucraina), grup controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Metinvest este deja prezent în România, după achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași, finalizată în decembrie 2025.
Liberty Galați, controlată de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat în concordat preventiv în martie 2024, pentru a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever redusă. Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar în prezent mai puțin de 200 mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, compania a raportat în 2021 o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de circa 1,36 miliarde de lei, însă a intrat ulterior pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, cu pierderi de peste 1,6 miliarde de lei.
Statul este unul dintre principalii creditori ai combinatului, prin ANAF, care are de recuperat circa 150 de milioane de euro, și EximBank, cu aproximativ 300 de milioane de euro. Recuperarea acestor sume depinde de succesul procedurii de vânzare.
Guvernul a constituit, în septembrie 2024, un comitet interministerial pentru gestionarea situației Liberty Galați, combinatul fiind considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, l-a criticat public pe premierul Ilie Bolojan, afirmând că „economia nu se repară prin biruri” și că actuala guvernare a mers „pe calea cea mai simplă”, respectiv creșterea taxelor și impozitelor.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul social-democrat a anunțat că susține pachetul PSD de relansare economică, despre care spune că „nu este negociabil”. Șerban a subliniat importanța sprijinirii exporturilor românești, pe care le consideră esențiale pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

„Fără măsuri reale pentru firmele românești, nu putem vorbi despre guvernare responsabilă”, a scris ministrul Transporturilor.Acesta a prezentat și principalele solicitări ale PSD, care vizează acordarea de garanții bancare și contragaranții pentru investiții și capital de lucru necesar contractelor de export, precum și sprijinirea firmelor românești în participarea la licitații internaționale.

Ciprian Șerban a criticat măsurile economice adoptate până în prezent de Executiv, afirmând că, după „luni de tăcere economică și poveri fiscale puse pe umerii populației și mediului privat”, România are nevoie de acțiune și de politici orientate spre investiții și predictibilitate fiscală.
„Firmele nu cer favoruri. Cer predictibilitate, acces la finanțare și un stat care nu le mai sufocă cu taxe din pix”, a transmis ministrul.
Potrivit unor surse politice, miniștrii PSD din Guvernul Bolojan au fost convocați miercuri la o discuție de președintele partidului, Sorin Grindeanu. Întâlnirea are loc pe fondul tensiunilor crescânde din coaliția de guvernare dintre premierul liberal și reprezentanții Partidului Social Democrat.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că securitatea cibernetică este o prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene, fiind necesare măsuri clare și eficiente pentru protejarea cetățenilor și a mediului de afaceri împotriva atacurilor online.

Dan Nica a subliniat că tot mai mulți cetățeni trebuie să aibă garanția că plățile online sunt sigure, iar datele personale sunt protejate, astfel încât să nu devină victime ale atacurilor cibernetice sau ale hackerilor. În același timp, europarlamentarul a atras atenția asupra importanței securității cibernetice pentru companii, care trebuie să își poată desfășura activitățile comerciale online și operațiunile zilnice fără riscuri ce le-ar putea afecta stabilitatea economică.

„Oamenii trebuie să știe că există un sistem ordonat, coordonat și capabil să ofere un răspuns ferm, astfel încât cei care comit furturi și infracțiuni cibernetice să fie identificați și pedepsiți”, a afirmat Dan Nica în plenul Parlamentului European.
Acesta a evidențiat și rolul companiilor europene din domeniul securității cibernetice, menționând exemple precum Bitdefender, și a susținut că acestea trebuie promovate și sprijinite. Potrivit lui Dan Nica, Uniunea Europeană are capacitatea de a deveni un lider global în securitate

Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.

Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.

Grupul parlamentar PACE Întâi România anunță că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, pe care îl acuză că, prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică, compromite credibilitatea politicii de apărare a României.

Inițiatorii susțin că moțiunea a fost redactată în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul Senatului și este semnată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în documentul semnat de Dorin-Silviu Petrea, senator și membru al Grupului PACE - Întâi România.

Partidul Social Democrat anunță că îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, și condamnă ceea ce numește o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor de rang înalt.

Potrivit PSD, acuzațiile de plagiat apărute recent la adresa ministrului reprezintă un atac politic, lansat imediat după ce acesta a anunțat că procesul de numire a conducerii parchetelor nu va avea caracter politic. Social-democrații susțin că, dacă demersul ar fi fost unul de bună credință, acuzațiile ar fi fost formulate la momentul numirii lui Radu Marinescu în funcție, nu în contextul declanșării procedurilor de selecție.

În ceea ce privește acuzația de plagiat, PSD afirmă că lucrarea de doctorat a ministrului Justiției a fost validată de Comisia de doctorat și de CNATDCU, care au constatat respectarea normelor academice și a legislației în vigoare la momentul elaborării acesteia. Formațiunea subliniază că nu poate fi imputată încălcarea unor reglementări apărute ulterior și că verdictul aparține exclusiv instituțiilor abilitate ale statului.
PSD mai afirmă că va susține în continuare independența Justiției și se va opune oricăror tentative de influență politică asupra procedurilor legale de numire a șefilor parchetelor.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că țara noastră a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – după obținerea unor garanții suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, în special din sectorul agricol.

Potrivit șefului statului, Acordul va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume și va consolida prezența economică a Uniunii Europene într-o regiune comercială strategică. Pentru România, beneficiile vizează în principal creșterea exporturilor, prin eliminarea taxelor vamale ridicate care se aplicau până acum.

„Am fost implicat activ în ultimele săptămâni în negocieri cu ceilalți lideri europeni, astfel încât România și UE să aibă beneficii comerciale în sectoare economice importante, dar în același timp să fie susținuți fermierii români”, a transmis președintele.

Conform datelor prezentate, Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din produsele importate din UE pe piețele Mercosur. România ar urma să exporte mai avantajos echipamente de transport – în special componente auto –, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice și textile. De asemenea, este așteptată o creștere a exporturilor de servicii, precum și un acces mai bun la materii prime critice, cu impact strategic asupra reducerii dependențelor externe.

În ceea ce privește agricultura, Nicușor Dan a subliniat că au fost introduse mecanisme clare de protecție pentru sectoarele sensibile. Importurile de carne de vită vor fi limitate la maximum 1,5% din producția anuală a UE, iar cele de carne de pasăre la 1,3%, cantitățile care depășesc aceste praguri urmând să fie taxate la nivelurile actuale. În plus, a fost inclusă o clauză bilaterală de salvgardare, care permite reintroducerea rapidă a taxelor vamale dacă importurile pun în pericol producătorii locali.

Totodată, produsele agroalimentare importate vor trebui să respecte integral standardele Uniunii Europene, inclusiv în privința pesticidelor și a altor substanțe utilizate în producție. Din totalul indicațiilor geografice europene protejate pe piețele Mercosur, 15 aparțin României.

Șeful statului a mai precizat că, la solicitarea mai multor state membre, inclusiv a României, Comisia Europeană va aloca anticipat până la 45 de miliarde de euro suplimentare pentru Politica Agricolă Comună, din marja de flexibilitate bugetară.

„Prin scăderea taxelor vamale, România va câștiga noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată. Acordul negociat de UE este o oportunitate pentru România”, a concluzionat președintele Nicușor Dan.