Ministerul Energiei anunță că Sistemul Energetic Național (SEN) funcționează în parametri de siguranță, după oprirea temporară a producției la centrala electrică Brazi. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că deficitul de producție a fost acoperit integral prin mecanisme de piață și prin utilizarea capacităților disponibile ale producătorilor naționali.

Potrivit ministrului, Grupul 6 de la Rovinari urmează să fie reconectat la sistem, iar stocurile de cărbune de la Complexul Energetic Oltenia depășesc 553.000 de tone. Hidroelectrica a confirmat că rezervele din acumulări se situează la peste 71%, nivel considerat foarte bun pentru această perioadă.

Ministerul Energiei a convocat Comandamentul Energetic Național pentru coordonarea intervențiilor și a măsurilor de echilibrare. În paralel, echipe din teren au lucrat pentru a asigura debitul necesar de apă către Rafinăria Petrobrazi.

Instituția anunță că toate instalațiile rafinăriei funcționează normal, cu un debit actual de 94 l/s, peste necesarul declarat.

Ministrul Bogdan Ivan a precizat că centrala electrică Brazi va fi repornită imediat ce debitul de apă pentru sistemul de răcire revine la valorile de siguranță. Conform analizelor meteorologice consultate de minister, nu sunt așteptate fenomene care să provoace creșteri importante ale consumului de energie.

„Sistemul Energetic Național este stabil, echilibrat și pregătit pentru orice scenariu”, a transmis ministrul.

Un sondaj recent realizat de INSCOP Research arată că patriotismul rămâne puternic în rândul românilor, însă nivelul de atașament variază semnificativ în funcție de opțiunea politică și de vârstă. Conform datelor culese în perioada 20-26 iunie 2025, 88,2% dintre români declară că iubesc România și sunt mândri de țara lor, în timp ce doar 5,7% se află în dezacord.

Analiza detaliată arată că 75% dintre respondenți sunt „total de acord” cu afirmația, iar 13,2% sunt „de acord parțial”. Alte categorii includ 4,7% care nu s-au pronunțat, 2,6% în dezacord parțial, 3,1% în dezacord total și 1,4% care nu au răspuns sau nu știu.

În funcție de electorat, cei mai atașați de țară sunt alegătorii PSD și PNL, cu 98%, respectiv 93% declarați „total de acord”. Urmează simpatizanții AUR cu 87%, iar la USR procentul scade la 82%. Această diferență este corelată cu vârsta și cu experiențele internaționale: tinerii între 18–29 de ani, preponderent simpatizanți USR, au un nivel de patriotism declarat de 73%, sub media națională de 88%.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice pe un eșantion simplu, stratificat, de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±2,9% și un grad de încredere de 95%. Metodologia urmărește să surprindă opiniile românilor neinstituționalizați, pe categorii socio-demografice relevante, inclusiv sex, vârstă și ocupație.

Studiul face parte din proiectul BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, care urmărește să aducă în prim-plan vocea cetățenilor și să stimuleze dezbateri publice pe teme de interes național. Rezultatele evidențiază că patriotismul rămâne un element definitoriu al identității românești, dar nivelul de atașament poate fi influențat de experiențele personale, contextul socio-economic și încrederea în instituțiile statului.

Circulația pe încă 13 kilometri ai Autostrăzii Moldovei (A7), pe tronsonul Pietroasele–Buzău, a fost deschisă joi, în prezența ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban. La eveniment au participat Sorin Grindeanu, președintele PSD, Marcel Ciolacu, candidatul la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, deputatul Romeo Daniel Lungu, precum și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.

Potrivit ministrului Șerban, odată cu darea în exploatare a acestui tronson, șoferii pot circula continuu în regim de autostradă de la București până la Focșani, pe o distanță de aproximativ 210 kilometri.

Oficialul a precizat că, în funcție de condițiile meteo, există șanse reale ca până la finalul anului să fie deschisă circulația pe A7 cel puțin până la Adjud.
Tronsonul inaugurat reprezintă un nou progres în construcția Autostrăzii Moldovei, proiect considerat strategic pentru reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și stimularea dezvoltării economice în regiune.

Senatul a adoptat tacit, luni, două proiecte de lege care prevăd eliminarea contribuției la asigurările de sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru pensionarii care beneficiază de indemnizații ca veterani de război, văduve sau urmași.

Proiectele au fost adoptate tacit după ce termenul de dezbatere și vot în Senat a expirat, în contextul în care măsura introducerii CASS pentru aceste categorii în această vară a generat critici și proteste.
Potrivit inițiatorilor – în principal parlamentari PSD –, impactul financiar pentru eliminarea contribuției în cazul veteranilor, văduvelor de război, foștilor deținuți politici, invalizilor și personalului monahal este redus, fiind estimat la aproximativ 10,8 milioane de lei pe lună. Documentul justificativ subliniază că măsura reprezintă un gest de recunoștință și sprijin pentru persoane considerate vulnerabile.

Cel de-al doilea proiect vizează scutirea de CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, inițiatorii avertizând că taxarea acestui drept social risca să descurajeze natalitatea. „Statul român nu își poate permite să transmită semnale descurajatoare pentru femeile care decid să devină mame”, se arată în expunerea de motive.
Ambele inițiative legislative vor fi transmise Camerei Deputaților, care este for decizional.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a eliberat, în primele zece luni ale anului 2025, peste 2,2 milioane de documente în format electronic, prin platformele Myeterra.ancpi.ro și epay.ancpi.ro.

În perioada iunie – octombrie 2025, proprietarii au descărcat gratuit 390.766 de extrase de carte funciară pentru informare și extrase din planul cadastral prin platforma Myeterra.ancpi.ro. Doar în luna octombrie au fost emise 119.463 de extrase de carte funciară și 18.932 de extrase din planul cadastral.

Paralel, în intervalul ianuarie–octombrie 2025, platforma epay.ancpi.ro a furnizat 1.883.561 de documente. În luna octombrie, au fost eliberate online 154.060 de extrase de carte funciară și 22.927 de extrase din planul cadastral. Platforma a înregistrat, de asemenea, 8.323 de utilizatori noi și 133.928 de comenzi.

Extrasele pentru proprietari sunt eliberate gratuit atât online, cât și la ghișeu. Pentru ceilalți solicitanți, documentele costă 20 de lei (extras de carte funciară) și 15 lei (extras din plan cadastral). Documentele disponibile electronic pot fi descărcate în câteva minute, iar cele neconvertite digital sunt livrate în maximum două zile lucrătoare.
ANCPI precizează că peste 27,1 milioane de proprietăți sunt înregistrate în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară, ceea ce permite generarea rapidă a documentelor solicitate. Extrasele eliberate online, fără semnătură olografă, sunt recunoscute de instituții publice, bănci, notari și avocați.

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că România trebuie să revină la o lege a salarizării unitare, afirmând că diferențele mari de venituri pentru poziții similare determină plecări de personal inclusiv din Administrația Prezidențială.

Întrebat dacă eventualele reduceri salariale ar trebui aplicate și miniștrilor sau parlamentarilor, șeful statului a spus că „evident, dacă se întâmplă, trebuie să se întâmple”, precizând că discuția este abia la început.
Nicușor Dan susține că actualele dezechilibre salariale afectează funcționarea instituțiilor.

„Există diferențe mari între instituții, între poziții echivalente în diferite instituții și, din cauza asta, în unele instituții, printre care și Administrația Prezidențială, oamenii se duc la alte instituții. Evident că au familie, copii, obligații, rate, și instituțiile nu pot să funcționeze”, a declarat președintele.
Acesta a adăugat că principiul de bază trebuie să fie acela că „oameni de pe poziții echivalente trebuie să fie retribuiți echivalent”, subliniind că vechea lege a salarizării unitare a fost modificată de „sute de acte normative”, ceea ce a condus la actualele discrepanțe.

Guvernul a anunțat publicarea în procedură de transparență decizională a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, document coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.

Potrivit proiectului, pensia de serviciu va fi calculată la un cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși însă 70% din ultima indemnizație netă încasată.

Actul normativ introduce și o perioadă de tranziție de 15 ani către vârsta standard de pensionare de 65 de ani, interval care va începe la 1 ianuarie 2026.

De asemenea, pentru îndeplinirea vechimii minime de 25 de ani necesare pensionării în magistratură, proiectul prevede că perioada asimilată activității în alte domenii juridice va putea fi de cel mult 10 ani.
Executivul își exprimă speranța că procesul de avizare, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, va fi realizat cu celeritate, având în vedere importanța accelerării procedurii legislative.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că retehnologizarea Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă este un proiect esențial pentru securitatea energetică a României, asigurând încă 30 de ani de producție stabilă de energie nucleară, sigură și nepoluantă.

Ivan a transmis, într-un mesaj publicat miercuri, că retehnologizarea Unității 1 reprezintă o investiție strategică, subliniind că proiectul a fost deja demarat în luna septembrie.

Marți, ministrul Energiei și președintele PSD, Sorin Grindeanu, au avut o întâlnire cu Jim Breuer, CEO al companiei Fluor, una dintre cele mai importante companii globale de inginerie, cu peste 7 miliarde de dolari cifră de afaceri. Discuțiile au vizat perspectivele tehnice și posibilitatea ca expertiza Fluor să sprijine etapele complexe ale proiectelor energetice aflate în derulare în România.

„Lucrările trebuie realizate conform calendarului stabilit, fără abateri și fără întârzieri. Echipele sunt pe teren, iar monitorizarea noastră este permanentă”, a precizat Ivan, subliniind că deciziile luate acum vor avea impact asupra siguranței energetice a țării pentru următoarele decenii.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii de aprobare a ordonanței de urgență care prevede înființarea unui nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile.

Potrivit sesizării, legea permite stocarea tuturor datelor medicale și personale, inclusiv diagnostice și istoricul complet al bolilor, pe întreaga durată a vieții unei persoane și încă 180 de zile ulterior, fără a oferi posibilitatea de a solicita ștergerea acestora, chiar și atunci când nu mai există risc de transmitere.

Nicușor Dan consideră că dispozițiile constituie „o ingerință disproporționată în viața privată”, contrară articolului 26 din Constituție.
Acesta subliniază că legislația trebuie să includă garanții clare privind protecția datelor sensibile: „Trebuie să existe reguli precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității. Legea folosește însă termeni neclari, nu distinge între persoanele obligate să raporteze și cele care pot accesa datele și lasă aspecte esențiale în seama unor acte administrative secundare.”

Președintele precizează că digitalizarea în sănătate este esențială pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, însă aceasta trebuie realizată cu respectarea limitelor constituționale și cu asigurarea protecției vieții private și a demnității umane.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reunit luni grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei Naționale de Îngrijiri Paliative și Îngrijire la Domiciliu, un demers pe care îl consideră esențial pentru pacienții aflați în situații de vulnerabilitate.

Rogobete afirmă că strategia va include un plan de implementare clar, cu obiective precise, termene și rezultate măsurabile. „Nu doar discuții, ci schimbări vizibile”, a transmis ministrul Sănătății.
Potrivit acestuia, reuniunea reprezintă un semnal important privind colaborarea dintre instituțiile statului și societatea civilă. Specialiști din spitale, ONG-uri, instituții cu responsabilități directe și comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății lucrează împreună la document.
La întâlnire a participat și Julie Ling, director executiv al Asociației Europene de Îngrijiri Paliative, invitată să contribuie cu expertiză și orientare strategică. Rogobete a subliniat importanța implicării acesteia, descriind-o drept „o voce respectată în Europa”.
„Modul în care îngrijim oamenii când sunt vulnerabili spune totul despre maturitatea unui sistem de sănătate”, a declarat ministrul.
El a adăugat că obiectivul este construirea unui cadru care să ducă la servicii de îngrijiri paliative mai accesibile, mai umane și mai adaptate realităților pacienților. „Cu seriozitate, cu empatie și cu responsabilitate, construim un sistem de sănătate care contează cu adevărat pentru oameni”, a conchis Rogobete.